Propunerea formulată de premierii din Polonia și Grecia cu privire la o apărare europeană antiaeriană și antirachetă s-a numărat printre chestiunile asupra cărora s-au concentrat liderii europeni în discuțiile lor pe tema dezvoltării capacităților europene de apărare, după cum a subliniat președintele Consiliului European, Antonio Costa, la conferința de presă susținută după încheierea summitului informal de ieri, 3 februarie.

După cum a explicat Antonio Costa în fața presei, discuțiile despre apărare între cele 27 de state s-au concentrat pe trei subiecte principale: capacitățile militare, finanțarea și parteneriate.

„În ceea ce privește capacitățile de apărare care trebuie dezvoltate cu prioritate, suntem de acord să ne concentrăm asupra lipsurilor celor mai critice identificate de statele membre prin activitatea Agenției Europene de Apărare, în deplină coeziune cu NATO. Să ne concentrăm pe nevoile cele mai presante. Și să ne axăm pe domenii în care există o valoare adăugată evidentă din partea UE”, a mai spus președintele Consiliului European. El a adăugat că în discuțiile din cadrul reuniunii s-a pus, de exemplu, un accent clar pe apărarea aeriană și antirachetă, precum și pe rachete, muniții și mobilitate.

Sprijin puternic pentru propunerea greco-polonă

La rândul ei, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că există „sprijin puternic” pentru propunerea premierului polonez Donald Tusk și a omologului său grec, Kyriakos Mitsotakis.

„Toată lumea știe că niciun stat membru nu are capacitatea de unul singur de a-și construi propria apărare antiaeriană”, a spus von der Leyen, și toată lumea înțelege că „având un război la granițele noastre” acest lucru „este absolut necesar”. Detaliile proiectului nu au fost încă definitivate, dar scutul antiaerian este un „proiect european comun” care trebuie discutat, a subliniat von der Leyen.

În opinia, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, mesajul transmis ieri a fost foarte clar: „Consolidarea industriei europene de apărare trebuie să fie în centrul acestui efort – trebuie să producem mai multe capacități de care avem nevoie și să facem acest lucru cât mai repede”.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare

În ceea ce privește finanțarea, Antonio Costa a remarcat că statele membre au făcut eforturi mari la nivel național, iar cheltuielile pentru apărare au crescut deja cu 30% între 2021 și 2024. „Astăzi, în medie, cele 23 de state membre care sunt și aliate NATO cheltuiesc aproximativ 2% din PIB-ul lor pentru apărare. Trebuie să continuăm în aceeași direcție”, a spus Antonio Costa.

El a subliniat că se va avea în vedere o flexibilitate din partea Comisiei Europene în cadrul noilor reguli de guvernanță financiară pentru a permite mai multe cheltuieli naționale pentru apărare. Investițiile private și publice trebuie mobilizate, iar pentru a îmbunătăți accesul la finanțare privată, Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a extins deja activitățile pentru a sprijini securitatea și apărarea europeană.

În ceea ce privește fondurile publice, el a spus că apărarea va fi un subiect important în discuțiile privind următorul ciclu bugetar al UE, care începe în 2028. „Dar pentru toată lumea este clar că trebuie să acționăm mai repede”, a adăugat el.

În privința finanțării la nivel național, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că „în vremuri excepționale, trebuie să luăm măsuri excepționale”, motiv pentru care Comisia Europeană va lua în considerare o eventuală relaxare a regulilor Pactului de Stabilitate și Dezvoltare pentru investiții în apărare. Acest lucru va oferi mai mult spațiu bugetar statelor membre pentru a-și crește cheltuielile naționale de apărare, a explicat von der Leyen.

În legătură cu discuția despre consolidarea parteneriatelor de apărare, Antonio Costa a precizat că „parteneriatul UE cu NATO este esențial pentru garantarea securității transatlantice”. După cum a spus el, în timpul prânzului avut cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a convenit că o Europă mai puternică din punct de vedere al apărării întărește și parteneriatul transatlantic. Statele Unite ale Americii sunt prietenul, aliatul și partenerul nostru. Este o relație cu rădăcini adânci care va rezista în timp”, a asigurat Antonio Costa, adăugând că între prieteni pot apărea probleme și diferențe de opinii, dar trebuie să „le abordăm, să vorbim și să găsim soluții”. „Desigur, apărându-ne valorile și principiile noastre, fără a ne compromite propriile interese”, a adăugat el.

Despre întâlnirea cu premierul britanic Keir Starmer, Antonio Costa a subliniat că „Marea Britanie este partenerul nostru firesc”, iar astăzi s-a confirmat că există „o nouă energie pozitivă” în relația UE-Marea Britanie. Costa a anunțat de asemenea un summit UE-Marea Britanie care va avea loc în mai.

Războiul din Ucraina a fost o temă „prezentă” pe tot parcursul reuniunii. „Rămânem fermi în angajamentul nostru față de securitatea Ucrainei, pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”, a subliniat Antonio Costa, menționând că europenii au alocat deja Ucrainei un sprijin în valoare de 134 de miliarde de euro și vor continua să sprijine Ucraina „atâta timp cât va fi necesar”.

Sursa: Rador Radio România