Președintele american, Donald Trump, îndeamnă Kievul și Moscova să ajungă la o încetare a focului și la un acord de pace, la trei ani după începerea ofensivei rusești care a ucis deja zeci de mii de civili și militari.

„De la miezul nopții între 7 și 8 mai și până la miezul nopții între 10 și 11 mai, partea rusă anunță o încetare a focului”, a arătat Kremlinul intr-un comunicat.

Potrivit președinției ruse, Vladimir Putin a luat această decizie „din motive umanitare” și cu ocazia celebrărilor prilejuite de cea de-a 80-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste, pe care Rusia se pregătește să o comemoreze cu mare fast pe 9 mai.

Kremlinul a declarat că este de părere că Ucraina „ar trebui să urmeze acest exemplu”, avertizând în același timp că forțele ruse „vor da un răspuns adecvat și eficient” în cazul unei încălcări a armistițiului.

Vladimir Putin a declarat deja un scurt armistițiu de 30 de ore pe 19 și 20 aprilie, cu ocazia Paștelui.

Cele două tabere s-au acuzat apoi reciproc de încălcarea acestuia, chiar dacă o scădere a intensității luptelor a fost resimțită în mai multe sectoare ale frontului, potrivit unor soldați ucraineni intervievați de AFP.

Poziții opuse

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a marcat un punct de cotitură în conflict.

Statele Unite, până atunci principalul susținător al Ucrainei, vor să întoarcă pagina cât mai repede posibil, chiar dacă, se teme Kievul, asta înseamnă acceptarea unor prevederi foarte favorabile Moscovei.

Însă un acord durabil pare departe, având în vedere pozițiile opuse ale celor două țări. Rusia menține condiții maximaliste în ceea ce privește Ucraina, cerând capitularea acesteia și renunțarea la aderarea la NATO, asigurându-se în același timp că poate păstra teritoriile ucrainene anexate.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni publicației braziliene „O Globo” că o altă condiție „imperativă” pentru pace este recunoașterea internațională a anexării Crimeii și a altor patru regiuni ucrainene de către Rusia.

Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014, ceea ce comunitatea internațională, inclusiv Statele Unite, nu a recunoscut niciodată până acum.

În septembrie 2022, la câteva luni după lansarea atacului său la scară largă, a revendicat și anexarea altor patru regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijia.

Nord-coreeni cu rușii

Deși Kievul a exclus până acum renunțarea la Crimeea, duminică, Donald Trump a declarat că poziția lui Volodimir Zelenski în această chestiune s-ar putea schimba.

„Cred că da. Crimeea, asta a fost acum 12 ani”, a răspuns Donald Trump când a fost întrebat de jurnaliști despre posibilitatea ca șeful statului ucrainean să „abandoneze” teritoriul.

Renunțarea Ucrainei la Crimeea este prezentată în mod regulat de Washington drept o condiție pentru un plan de pace cu Moscova. Aceasta include, de asemenea, conform relatărilor din presă, o înghețare a frontului, în planurile administrației americane.

Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea.

Referindu-se la Vladimir Putin, președintele american a insistat duminică: „Vreau să înceteze să mai tragă. Stați jos și semnați acordul”.

Secretarul său de stat, Marco Rubio, a declarat duminică că se pot face progrese rapid, spunând că această săptămână se anunță a fi „crucială”.

Kremlinul a repetat luni că este pregătit „să înceapă un proces de negocieri cu Ucraina fără condiții prealabile pentru a obține o rezolvsre pașnică”.

Loviturile continuă de altfel în Ucraina. Trei persoane au fost ucise luni într-un atac rusesc asupra unui sat din regiunea Donețk (est), potrivit procuraturii regionale.

Sâmbătă, Rusia a susținut că a recucerit complet regiunea de frontieră Kursk de la forțele ucrainene, unde Kievul a lansat o ofensivă în august 2024. Atât armata ucraineană, cât și Volodimir Zelenski au negat acest lucru, șeful statului asigurând duminică că operațiunile „continuă” în zonă.

Coreea de Nord a recunoscut luni pentru prima dată că a trimis trupe în Rusia și că acestea au ajutat Moscova să recupereze de la ucraineni zone din regiunea Kursk pe care aceștia le ocupaseră.

Sursa: Rador Radio România