Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se angajase deja să creeze o astfel de structură înainte de începerea mandatului său în 2019. Proiectul fusese amânat, dar și-a găsit un nou impuls după ce presupusul scandal de corupție a zguduit Parlamentul European în decembrie 2022, scrie La Libre Belgique.

"Trebuie creat înainte de" alegerile europene din iunie 2024 pentru a întări "încrederea" alegătorilor cu "reguli simple și clare" impuse responsabililor, a insistat vicepreședinta Comisiei Vera Jurova, responsabilă cu valorile ​și transparența, în timpul unei conferințe cu mediatoarea UE.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat marți, doar 35% dintre europeni se declară mulțumiți de lupta împotriva corupției în cadrul UE.

Structura propusă ar fi responsabilă de elaborarea unor reguli etice comune într-o serie de domenii: declarații de avere și interese, activități externe în timpul și după mandat, cadouri, invitații și călătorii, distincții onorifice, întâlniri cu lobbyiști.

Aceste standarde ar fi obligatorii pentru liderii politici ai nouă instituții ale UE. Acestea i-ar viza în special pe toți comisarii europeni - dar nu și pe funcționarii publici care sunt deja supuși unui regulament comun -, pe europarlamentarii (dar nu pe asistenții lor parlamentari), pe președintele Consiliului European, pe miniștrii țării care ocupă președinția rotativă a Consiliului UE.

Aceste instituții, care includ și Curtea de Justiție a UE, Curtea de Conturi și Banca Centrală Europeană, ar trebui să își alinieze propriile reguli cel puțin la nivelul standardelor stabilite și ar fi singurele responsabile pentru aplicarea lor.

Organul de etică, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor în cauză și experți independenți, nu va avea competențe de anchetă sau sancțiuni, întrucât executivul european a considerat că acest lucru nu ar fi fost niciodată acceptat de instituții.

"Propun o structură care să definească standarde comune (...) Dar nu va fi nedureroasă, aceste standarde vor trebui aplicate", a insistat doamna Jurova.Criticii proiectului continuă să solicite o autoritate independentă cu puteri largi.

"Avem nevoie de un organism cu competențe de investigație care să poată preveni, mai degrabă decât să vindece și să riscăm să submineze încrederea concetățenilor noștri (...) Ar fi total de neînțeles ca instituțiile să continue să se controleze singure", a estimat europarlamentarul Renew Gilles Boyer. Grupul de centriști și liberali susține că nu poate susține "un corp etic lipsit de substanță".

"Există înșelăciune în etichetă: ceea ce se propune nu are nicio legătură cu dezbaterile pe care le-am avut în Parlamentul European după Qatargate (...) Ar fi o comisie la care ar veni diferitele instituții să discute despre un cadou sau un conflict de interese, ceea ce nu este necesar!", a comentat europarlamentarul Daniel Freund (Verzii).

Raportul său, adoptat de parlament în septembrie 2021, propunea un organism cu puterea de a investiga și de a recomanda sancțiuni.Organismul etic în pregătire "pare slăbit până la punctul de a deveni o simplă schimbare cosmetică", crede și Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris.

După Qatargate, "șase luni de dezbateri au arătat că crearea unui cadru etic robust nu este o sarcină ușoară", iar "discuțiile politice, juridice și administrative" au întunecat "abordarea clară din primele zile", observă mediatoarea UE, Emily O'Reilly.

Ea este îngrijorată și de mijloacele foarte modeste propuse pentru organizație: trei angajați și un buget anual de 600.000 de euro, potrivit doamnei Jurova.

Emily O'Reilly crede că totul va fi o chestiune de implementare. Administrațiile cele mai etice "nu sunt neapărat cele cu cele mai lungi reguli, ci cele în care cultura integrității este atât de înrădăcinată încât aceste reguli devin aproape inutile", explică ea. Schimbarea mentalității va dura probabil timp, iar noul organism "nu va fi o soluție imediată", a avertizat ea.

Sursa: RADOR