Comisia Europeană, Consiliul și PE nu pot face promisiuni cu privire la extindere, deoarece mulți dintre decidenți nu vor mai fi acolo anul viitor și nu va fi decizia lor, a declarat prim-ministrul albanez Edi Rama într-un interviu acordat EURACTIV.

Cu doar câteva zile înainte ca Tirana să găzduiască Summitul de la Berlin, Rama a vorbit în interviul pentru EURACTIV despre perspectivele acestui summit, extinderea UE și conflictul în curs dintre Kosovo și Serbia.

Întrebat despre comentariile recente ale președintelui Consiliului European, Charles Michel, care a spus că următorul proces de extindere ar trebui să aibă loc până în 2030, Rama a precizat că nu a fost convins de declarațiile liderului european.

El a spus că este necesar să fim sinceri și realiști și să înțelegem că toți cei care ocupă funcții de decizie în Consiliu, Parlamentul European și Comisie nu vor fi acolo anul viitor.

"Alegerile se bazează pe schimbări. Michel este un președinte fantastic, dar nu va fi acolo anul viitor. Comisia, așa cum este, nu va fi acolo. Nu este o decizie pe care acești oameni o pot lua".

El a adăugat că a învățat în modul cel mai dificil în timpul celor trei mandate ale sale că termenele limită de la Uniunea Europeană nu sunt ceva în care să-și pună speranțe. El a explicat că de multe ori i s-au dat termene limită pentru ca a fi apoi pur și simplu amânați în mod repetat.

În ceea ce privește propunerea Franței și Germaniei de a extinde UE prin mai multe tipuri de membri, Rama a spus că este în favoarea acesteia.

El a spus că este o modalitate bună de a începe structurarea acestei mari comunități politice europene în mai multe spații, inclusiv securitate, schimbări climatice, monedă și călătorii fără viză.

"Este ca și cum ai intra într-o casă din curte până în sufragerie. În casă pot exista camere mai mari, mai mici, mai secrete; pot avea birouri mici, mai mari, dar sunt sub același acoperiș și nu separați".

O altă întrebare a fost ce simte el în legătură cu posibila deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova la sfârșitul anului și dacă vreun potențial salt în acest proces l-ar deranja.

"Nu am nicio problemă ca Ucraina și Moldova să obțină statutul de candidat și să avanseze... este bine pentru ei să aibă acest spor de încredere și de sprijin. Dar nu văd sub cum ar putea adera înaintea noastră”, a spus el.

"Nu se va întâmpla".

În ceea ce privește subiectul Summitului de la Berlin de luni, întrebat dacă este îngrijorat că actualele crize ar putea umbri evenimentul, Rama a spus că programul a fost întocmit cu mult timp în urmă și, ca atare, nu oferă prea multă libertate pentru ca alte subiecte să fie trecute pe ordinea de zi.

El a spus, totuși, că va fi și o șansă pentru întâlniri bilaterale.

Întrebat dacă ar putea exista o întâlnire între liderii din Kosovo și Serbia, Rama a spus că nu este planificată în prezent, dar "totul se poate întâmpla".

"Dacă există un spațiu sau dacă liderii Germaniei și Franței care vor fi aici vor dori să discute cu ei. Poate că se poate întâmpla, dar nu prea cred", a spus el.

Dar, pe măsură ce dialogul sprijinit de UE între Kosovo și Serbia este contestat din toate unghiurile pe fondul rezultatelor limitate, acuzațiilor de părtinire și atacului terorist din nordul Kosovo din 24 septembrie, unii au prezentat idei privind noi abordări.

Rama a sugerat anterior ca procesul de dialog susținut de UE să fie ridicat la rangul de conferință cu contribuții din partea altora din regiune.

Când i s-a cerut să clarifice ce ar presupune acest lucru, el a spus că ideea conferinței este pur și simplu să aducă ceea ce se întâmplă deja în dialogul actual și să adauge participarea "celor mai mari" cu aceeași agendă și obiectiv.

"Nu văd unde este diferența – ce se întâmplă deja cu acest dialog fără sfârșit între doi bărbați cu foarte puține progrese la Bruxelles, sau cu totul alt nivel cu participarea celor mai mari", a explicat Rama.

Într-un interviu recent, ministrul de externe al Kosovo, Donika Gervalla Schwartz, a numit ideea lui Rama "periculoasă" și a spus că va duce Kosovo înapoi în anii 2000 înainte de stabilirea independenței sale.

Întrebat despre această respingere publică, Rama a spus: "Aceasta este ideea. Care este partea ei rea? Nu inteleg".

În ceea ce privește #progresul foarte mic# făcut de Bruxelles până acum, Rama a fost clar că nu este vorba doar de rezultate, ci că #lucrurile nu se îmbunătățesc... lucrurile devin mai tensionate, mai periculoase".

Rama a mai spus că, probabil, Serbia este mai interesată să mențină lucrurile într-un fel de "conflict înghețat", dar că Kosovo ar trebui să fie cel care va duce lucrurile mai departe.

"Planul de pe masă este cea mai bună înțelegere care s-ar putea întâmpla pentru Kosovo, deoarece aceasta este o recunoaștere de facto", a spus el, menționând așa-numitul plan "franco-german".

Rama a spus că nu înțelege de ce Kosovo nu profită de oportunitate cu ambele mâini pentru a merge mai departe cu planul. "De ce nu împingi acest lucru, de ce nu ești tu cel care strigă la toți: hai să o facem, să o facem?”, a spus el.

La urma urmei, a spus el, Serbia a pierdut războiul și "istoria arată că cine a pierdut războiul nu este interesat de pace la fel de mult ca aceia care au câștigat războiul".

Întrebat dacă crede că Serbia a intervenit sau știa despre atacul din septembrie din Kosovo, Rama a spus: "Ceea ce este adevărat este că toată lumea, inclusiv eu, are îndoieli. De aceea este nevoie de o investigație completă".

El a adăugat că președintele Aleksander Vucici ar fi trebuit să condamne atacul din prima zi, să condamne uciderea unui polițist și să demareze o anchetă amănunțită.

"Dacă nu avem o investigație, totul va fi pus în pericol, iar procesul va fi subminat, deoarece fiecare parte va specula cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Nu, pune faptele pe masă. Așa funcționează".