Într-un interviu acordat Euractiv România, eurodeputata Ramona Strugariu, copreședinta REPER, se arată îngrijorată de demobilizarea românilor, într-un context complicat la nivel european și internațional, care pune la încercare democrații fragile, precum cea a României.

România nu are ”suficienți anticorpi” în acest moment, pentru a reacționa ferm la derapaje, deși i-a avut după tragedia de la Colectiv sau la Ordonanța 13.

Ce s-a întâmplat la Botoșani sau la Crevedia ar fi trebuit să scoată toată țara în stradă, spune copreședinta REPER, exprimându-și speranța că cetățenii se vor trezi și vor reacționa, deoarece, ”odată plecate lucrurile într-o direcție proastă” va fi ”foarte dificilă o reechilibrare”.

Și situația internă este riscantă, România putând să se trezească - după alegerile de anul viitor - fără un pluralism politic atât de necesar funcționării unei democrații.

Dincolo de posibilele liste comune PSD-PNL, Strugariu nu exclude o coaliție de guvernare PSD-AUR, avertizând că se pregătește ”o așezare a lucrurilor în direcția anilor 90”.

În ceea ce privește aderarea României la Schengen, Ramona Strugariu ar fi preferat o atitudine mai curajoasă, cu negocieri complexe, așa cum a fost cazul ridicării vizelor pentru Canada.

Pe plan european, Ramona Strugariu e raportoare a Parlamentului European pe Directiva privind combaterea corupției, care va oferi ”un cadru armonizat” pentru definirea a ceea ce înseamnă corupție.

Directiva e necesară, întrucât sunt foarte diverse practicile și limitele de pedeapsă în diferite state membre și felul în care se raportează la acest cadru anticorupție și strategiile anticorupție sunt foarte diferite, subliniază eurodeputata Renew. 

Euractiv: Lidera Renew Europe, Stephane Séjourné, și-a exprimat după discursul privind Starea Uniunii îngrijorarea cu privire la ”starea democrației în Europa”. În actualul context, mai are Europa energia să lupte pentru valorile sale?

Ramona Strugariu: Am auzit în discursul privind Starea Uniunii mult mai puține despre statul de drept, lupta împotriva corupției, și despre starea democrației în general, combaterea extremismului, susținerea valorilor europene. Poate și pentru că, fiind în principal un discurs de bilanț mai degrabă decât de viziune, s-a concentrat pe provocările din ultima perioadă, economie, pactul verde, marile transformări digitale și provocările care vin odată cu ele, piața muncii, competențe, pandemia, lucrurile care ne-au ”bântuit” în ultima vreme și o fac în continuare. Asta nu înseamnă că aceste principii sunt mai puțin importante, dimpotrivă, în contextul pandemiei, s-au restrâns drepturi și libertăți. Apoi, în situație de război, apare mult mai ușor tentația de a aluneca către iliberalism, de a institui starea de urgentă, de a lua tot felul de decizii care nu sunt neapărat compatibile cu felul în care funcționează democrația.

Ca să nu mai vorbim de propagandă și dezinformare, și de creșterea extremismului și a populismului. O dovadă că există interes pentru lupta anticorupție cât se poate de palpabilă e că avem o propunere de directivă anticorupție, care este este o decizie istorică la nivel european.

Planul de combatere a corupției a fost anunțat de Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii de anul trecut. Combaterea corupției prin mijloace de drept penal e completată și cu o inițiativă foarte bună - care va fi lansată miercuri, 20 septembrie - o rețea europeană anticorupție care va completa cu partea de expertiză, cu oameni din societatea civilă, cu totul felul de parteneri, instituții anticorupție de la nivel național, pachetul anticorupție propus de Comisia Europeană.

Euractiv: Ce aduce nou această directivă?

Ramona Strugariu: În primul rând, e prima dată când avem un cadru armonizat pentru definirea a ceea ce înseamnă corupție și niște infracțiuni noi pe care pe care le aduce în prim plan directiva. E prima oară când avem un cadru armonizat în ceea ce privește limitele de pedeapsă și sunt niște propuneri îndrăznețe în text. 

Totodată, e pentru prima dată când avem o propunere legislativă care vizează corupția din spațiul public, dar și pe cea din mediul privat.

Comisia a inclus și o componentă de prevenție, cu tot ce înseamnă acțiuni de prevenire a corupției, precum și de informare. Parlamentul European vrea să introducă niște detalii mai specifice, privind în special transparența și responsabilitatea în ceea ce privește banul public și trasabilitatea banilor, transparența financiară, integritate, criterii de selecție, asumarea rolului de funcționar public și oficial cu tot ce înseamnă acest rol, conflict de interese, conceptul ”revolving doors”.

Toate aspectele ce țin de zona asta de comportament care poate să prevină corupția trebuie mult mai bine articulate în directivă.

Sunt și prevederi cu privire la cooperarea între statele membre și interoperabilitatea atât de necesară în schimbul de informații.

Este prevăzută și instituirea unor structuri specializare anticorupție, instituții care în România există, dar unele state membre nu au. Fiecare țară va avea, de pildă, o direcție anticorupție și eu cred că e important să aibă și structuri de tip ANI, care să se uite la partea de prevenție și conflict de interes.

Sigur că pe hârtie pot arăta grozav lucrurile, dar contează extrem de mult cum implementezi. România are structuri anticorupție, are DNA, ne mândrim cu Agenția Națională de Integritate, dar, dacă s-a mai întâmplat ceva răsunător, cel puțin în ultima perioadă pe componenta de combatere a corupției, răspunsul este ”NU”. Asta nu înseamnă că nu există corupție în România sau că a dispărut peste noapte. Probabil sunt mai puține eforturi în direcția de mobilizarea a resurselor pentru prevenirea și combaterea corupției.

Mă bucură ambiția europeană pentru că probabil am realizat - mai bine mai târziu decât niciodată - că este nevoie de un astfel de cadru de reglementare. Realitatea este că sunt foarte diverse practicile și limitele de pedeapsă în diferite state membre și felul în care se raportează la acest cadru anticorupție și strategiile anticorupție sunt foarte diferite. Directiva prevede ca fiecare stat membru să aibă o strategie națională anticorupție cu niște pași și cu niște etape clare.

Euractiv: În România s-au întâmplat multe tragedii în ultima vreme. De unde această lipsă de reacție a populației?

Ramona Strugariu: Mi se pare că oamenii sunt foarte demobilizați și mă sperie un pic, mai ales în contextul în care, având toate rândurile de alegeri în 2024, asta presupune un efort mare al societății, contribuția civică a cetățenilor la aceste alegeri cred că va fi un trendsetter fundamental pentru România. Și nu spun întâmplător, ci uitându-mă la ceea se întâmplă la nivel european și în context internațional: suntem într-un punct în care trebuie să fim extrem de atenți la fragilitatea democrațiilor noastre.

România nu are suficienți anticorpi în acest moment, poate că alte state membre au, dar noi nu avem pentru a reacționa ferm la derapaje. I-am avut când a fost nevoie, la Colectiv, la Ordonanța 13, au fost momente în care România chiar a arătat că are această forță, dar nu o mai văd în societate. 

Ce s-a întâmplat la Botoșani ar fi trebuit să scoată toată țara în stradă. Ce s-a întâmplat la Crevedia ar fi trebuit să fie declanșatorul unei furii justificate de altfel a oamenilor și, iată, că nu se întâmplă. Eu încă sper că mai e un pic de timp în care să reușim să ne trezim și să reacționăm pentru că, odată plecate lucrurile într-o direcție proastă și odată dezechilibrate mecanismele care nu funcționează grozav oricum în România, cred că va fi foarte dificilă o reechilibrare.

Imaginați-vă o coaliție de guvernare PSD-AUR, eu nu o exclud, mai ales dacă mă uit la  Victor Ponta, consilier al premierului, și care a declarat public că l-a consiliat și pe George Simion, sunt fel și fel de discuții în acest sens. În teritoriu sunt oameni din partide politice mainstream care urmează să candideze pe listele AUR. Toate aceste lucruri arată că se pregătește o așezare a lucrurilor în direcția anilor 90.

Să ne uităm la lista AUR pentru alegerile europarlamentare, sunt oamenii mogulilor acolo, sunt figuri consacrate de domnul Dan Voiculescu. Sunt oameni care din diferite ipostaze au atacat democrația și care nu par deloc să creadă în ea și în felul în care ar trebui să funcționeze european și democratic o țară. Să ne gândim că astfel de oameni vor ajunge să influențeze într-un fel sau altul deciziile politice. Asta în sine cred că ar trebui să fie un semnal foarte serios, care să ne aducă un pic de luciditate în ceasul al 12 -lea.

Euractiv: Va beneficia AUR de eventuale liste comune PSD-PNL?

Ramona Strugariu: Această strategie negociată a Blocului democratic mi se pare o insultă. În momentul în care tu nu ai capacitatea să livrezi în coaliția de guvernare, ce faci? Constați că se suprapune electoratul și îți dai seama că ești în scenariul în care trebuie salvate individual niște personaje din cele două partide, respectiv președinții de partid, care ar trebui să deconteze rezultatele alegerilor dacă ar merge separat, așa că cea mai bună soluție ți se pare să renunți la asumarea unor angajamente față de oameni. E vorba în  primul rând de electoratul PNL, acel electoral care ani la rând a crezut într-o alternativă liberal-democratică pentru România și a votat cu această speranță.

Arată o sfidare și o lipsă de o lipsă de asumare și de responsabilitate, o lașitate incredibilă.

Are dreptate cine spune că e un cadou pentru extremism această coaliție, pentru că nu poți să mai pretinzi niciun fel de încredere de la oameni în aceste condiții sau speranța că pe tine oamenii te pot identifica drept o structură care și onorează promisiunile. Nici măcar nu putem să spunem că a funcționat atât de bine coaliția de guvernare încât - din niște  raționamente practice, pragmatice - să fie justificată o astfel de alianță invocând stabilitatea.

Noi tocmai pierdem bani mulți din PNRR, mă gândesc în primul rând la banii pentru spitale și pentru școli. Noi tocmai ne chinuim în continuare cu Schengen și nu e un subiect pe care coaliția de guvernare să-l fi promovat în spațiul public – în afară de faptul că a fost foarte tare instrumentat în media și promovat în spațiul public și transformat într-un subiect care arde peste noapte. Nu e ca și cum coaliția de guvernare ar fi găsit  în tot acest timp vreo soluție la problema asta și erau pârghii.

De altfel, nici PNL, nici PSD, care au guvernat alternativ în ultimii extrem de mulți ani, nu au găsit o soluție din momentul în care am îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen ca să putem să obținem decizia politică. Am avut momente de liniște, de echilibru, de pace, de oportunitate de a obține o decizie politică mult mai ușor decât astăzi, când se precipită lucrurile. Sigur, suntem într-un context de negocieri politice și de ambiții nejustificate, pentru că e o condiționare care n-ar trebui să ne privească pe noi în mod direct, și anume pachetul pentru migrație și azil.

Dar dincolo de asta, noi puteam să punem în Consiliul European presiune, în așa fel încât lucrurile să se întâmple mai repede sau să avem o perspectivă clară. Pentru asta ar fi trebuit însă să avem un președinte care să se ducă în Consiliul European și să spună foarte clar: dacă nu avem o perspectivă clară, dacă nu avem subiectul pe agendă, atunci la rândul nostru nu susținem niște concluzii care sunt importante pentru voi. De exemplu, concluziile Consiliului European din decembrie care trebuie adoptate în unaniminate. 

Euractiv: Ar putea fi văzut ca un gest de ostilitate?

Ramona Strugariu: În contextul de acum, nu cred că ar fi văzut ca un gest de ostilitate, ci ca unul de curaj. E important să dăm astfel de semnale, că avem curaj, că știm pur și simplu cum funcționează niște lucruri. De ce? Pentru că arată că ești jucător politic, că nu stai și accepți ca lucrurile să se întâmple. Noi am mai avut situații de acest fel, precum cazul vizelor cu Canada, România a procedat similar atunci. N-am fi avut nici astăzi vizele ridicate dacă România n-ar fi pus atunci piciorul în prag și au fost discuții complexe mai mult sau mai puțin în același context. Evident că lucrurile nu sunt perfecte și mereu se întâmplă câte ceva și nici noi n-am fost campioni în a arăta că ne facem impecabil treaba. Dar acum este o discuție eminamente politică, unde îți trebuie curaj să arăți foarte clar că ești jucător politic. Atunci a fost același context, aceeași discuție, atunci am putut să facem și am știut să facem asta. Acum nu mai suntem în stare s-o facem. De ce?

Euractiv: Ce s-ar putea întâmpla dacă nu am fi de acord cu concluziile unui summit al liderilor europeni?

Ramona Strugariu: Ar continua niște discuții care sunt complet suspendate în acest moment, eu aș da mesajul repede, ca să se pregătească acele discuții. În locul ministrului Cătălin Predoiu, nu m-aș fi dus la Viena, discuția trebuia să aibă loc la București. Ar fi trebuit să facem asta de mai multă vreme și și să nu ne umilim în declarații de presă cu riscul de a primi public efectul de bumerang în față.

Premierul Ciolacu a cumpărat articole în presa austriacă în care a făcut lobby pentru aderarea României la Schengen. Și nu cred că e o idee bună, dincolo de componenta de propagandă, nu este ceea ce chiar poate ajuta România pentru aderare. Ce poate ajuta este o atitudine curajoasă și proactivă, cu instrumente pe care le folosesc și alții, nu suntem nici primii, nici ultimii.

România și Bulgaria nu sunt în Schengen, noi suntem cei care decontăm o discuție despre reformarea spațiului Schengen și pachetul pentru azil și migrație. Sunt niște ani de când Uniunea Europeană face eforturi pentru a ajunge la un acord și Austria nu e singura care privește într-un anumit fel azilul și migrația, să fim onești, sunt mai multe state membre care au reticențe, care se poziționează, cel puțin în discursul intern, foarte prudent în ceea ce privește migrația în Europa. 

Toată Europa are o problemă demografică, nu doar România, mi se pare o oportunitate să creezi un cadru serios pentru migrație, în așa fel încât să poți șă-ți aduci resursă de muncă specializată. Două treimi din  companiile din Europa caută specialiști IT, sunt mai multe domenii esențiale care nu au forță de muncă - sănătate, servicii etc.

Pe de altă parte, cel mai bun instrument pentru a combate imigrația ilegală este tocmai crearea acestui cadru legal cu niște reguli pe care dacă le respectă e foarte bine, dacă nu le respectă, se întorc acasă.

Nu are nimeni nimic personal cu noi, e doar un un instrument de presiune, pe care-l pot folosi ușor, dar același lucru putem să-l facem și noi.

Euractiv: Președintele discută cu europarlamentarii români chestiuni importante pentru România?

Ramona Strugariu: Nu am fost niciodată invitați la un dialog la Bruxelles inițiat de președintele Iohannis. La nivel de premier, au fost întâlniri, propusesem chiar diverse discuții pe teme unde era nevoie să ajungem la un numitor comun între poziția delegației și poziția din țară, dar a venit pandemia, a fost o perioadă mai dificilă, în care nu ne-am mai întâlnit, acum s-au reluat întâlnirile, dar cred că e insuficient, se întâmplă foarte rar, este nevoie de un dialog mult mai structurat.

Noi nu stăm cu mâinile în sân. Au existat tot timpul semnale și mesaje către Guvern, și către Parlament, și către cei de-acasă. Nu mă refer doar la Schengen, mă refer la diverse dosare sau oportunități pentru România, precum fonduri europene, REPowerEU, lucruri care care sunt semnificative pentru țară și nu contează culoarea politică, are importanță un demers coerent, hai să ne punem resursele laolaltă, să vedem cum putem să abordăm la nivel de Consiliu și ce puteți să faceți voi din Parlamentul European, ce pot face alți actori instituționali.

N-avem acest exercițiu, deși - o spun din poziția de copreședinte de partid - e foarte importantă responsabilitatea asta, ne interesează mai puțin să fie eticheta unui partid politic sau altul pe respectivul demers, ne interesează să vedem interesele României sau pur și simplu să beneficiem de o oportunitate. N-a funcționat, nu știu de ce, dar e lipsă de maturitate și e dovadă de iresponsabilitate.

A a fost o dezbatere foarte animată în momentul în care se negocia REPowerEU pentru că din partea unor europarlamentari au fost depuse amendamente pentru a scoate componenta de reformă din PNRR. Nu putem să facem pași în direcția de prosperitate și de dezvoltare fără aceste reforme. Uitați-vă unde suntem astăzi, mult în urmă față de ambiția europeană cel puțin pe câteva capitole importante și aci mă gândesc la competențe, digitalizare, la cum arată piața muncii în ansamblu, la felul în care se adaptează economia noilor provocări, la reforma administrației. Este un subiect etern pe agenda publică, este unul dintre subiectele importante în ecuația PNRR, e un subiect care n-avea voie să fie evitat de coaliția de guvernare. 

De ce fac alianță? Ca să nu livreze în continuare astfel de reforme pe care au arătat că nu și le asumă nici în formula de coaliție. Sigur că oamenii n-au încredere că se vor mișca lucrurile în direcția bună în aceste condiții.

Și povestea pensiilor speciale a devenit un subiect permanent pe agenda publică din România, deși este o chestiune destul de simplă, care face parte din reformele pe care noi trebuie să le livrăm ca să putem să obținem tranșa a treia de bani - 2,8 miliarde de euro.

Euractiv: Cum poate fi contracarată această posibilă alianță?

Ramona Strugariu: Ne gândim să discutăm cu toate acele structuri politice care au o viziune centristă, liberală, reformatoare. Noi am avut această abordare de la început, am spus clar că suntem gata să dialogăm și să facem lucruri împreună.

N-am avut discuții punctuale până în acest moment, dar suntem deschiși la astfel de discuții. Cred că cel mai important pentru România, în scenariul în care PSD și PNL chiar își pregătesc această alianță electorală, este ca oamenii să se uite cum suntem practic trimiși înapoi în istorie cu astfel de alianțe. Mă gândesc la momentul FSN, și mai departe de atât la momentul 1946, apropo de denumirea complet neinspirată - atunci PCR, PSDR, Fondul Plugarilor și alte partide au format Blocul partidelor democrate și au falsificau alegerile și istoria. Sper să avem inteligența și puterea civică să ieșim din capcana monstruoasei coaliții dacă tot facem referințe istorice.

România are nevoie de pluralism, de o alternativă politică la putere. Nu înseamnă nicio secundă că oamenii care se ridică în partide noi sau oamenii care au o ofertă politică consistentă nu pot vorbi sau face lucruri concret împreună cu oameni din coaliția de guvernare sau cu oameni din partide pe care unii le consideră clasice, dimpotrivă, cred că ar trebui să fim în stare să facem asta tocmai pentru binele României.

Uitați-vă la cum (nu) funcționează Parlamentul României și ce mai înseamnă astăzi parlamentarism, nu mai înseamnă nimic, de fapt. Toată procedura privind adoptarea bugetului este de o ipocrizie maximă, este un fals proces, nu se lucrează în echipă. Nici măcar în cazul inițiativelor parlamentare pentru care e nevoie de cooperare între partidele politice, precum  combaterea traficului de persoane, care e o prioritate pentru România, principala furnizoare de carne vie pentru Europa. De ce nu lucrăm împreună pentru astfel de inițiative? N-am văzut această ambiție și nu e un subiect atât de complicat. 

Legile educației – un alt exemplu în care fiecare dintre formațiunile politice responsabile, cu atât mai mult PNL, pentru că este vorba despre o inițiativă care îi aparține președintelui, proiectul lui de țară. Legile au fost un fiasco începând de la nivel de consultare, n-a fost ascultată vocea acelor experți care ar fi avut ceva de spus, până la nivel de colaborare parlamentară și de adoptare.

Egalitatea de gen și de șanse, combaterea violenței împotriva femeilor și multe alte inițiative care poate sunt mai puțin controversate din perspectivă ideologică sau de mulțumire a unui anumit tip de electorat, dar foarte importante pentru România. De ce nu avem capacitatea și maturitatea să stăm de vorbă despre lucrurile astea și să luăm decizii pentru binele României.

De ce n-am putut să facem asta cu reformele din PNRR? Asta era un lucru rapid de rezolvat cu niște pași de bun simț și cât se poate de implementabili. Cred că am avea și am obține mereu o atitudine cât se poate de deschisă din partea Comisiei Europene, în momentul în care s-ar vedea voința politică de a veni cu acest plan, de a veni cu propuneri de reformă. Comisia Europeană nu respinge planuri pentru că discutăm noi despre teorii ale conspirației, și spunem că Bruxelles face și drege și ne tratează ca pe cetățeni de mâna a doua, e complet fals. E vorba despre felul în care ne reprezentăm interesele.

Un exemplu banal e legat de PNRR și de jaloane. De fiecare dată când dăm complet de gard, Comisia este cea care retrimite și face observații pentru a fi revizuite lucrurile, în așa fel încât în momentul în care iese oficial comunicarea totul să fie în regulă. Nu are nimeni interesul să ne submineze sau ne scoată în evidență slăbiciune, ba dimpotrivă, că de asta a fost creată toată facilitatea pentru redresare și reziliență pentru toate statele, tocmai ca să fie ajutate să depășească impasul economic.

A fost o mobilizare excepțională la nivelul UE. Nu e o crimă să dai cu piciorul la acești bani? România renunță la 740.000 de euro pentru spitale sub formă de granturi. Adică bani nerambursabili și nu vreau să aud de niciun fel de poveste cu Banca Europeană de Investiții, care o să ne ajute să le facem. Dacă le făceam cu BEI sau alte bănci, le-am fi făcut până acum. Ca să fie clar nu le-am făcut nici până acum, nu o să le facem nici de acum înainte. Împrumuturile înseamnă deficit bugetar, nu se apucă acum nimeni de făcut împrumuturi și tot felul de proiecte cu Banca Europeană de Investiții sau altă bancă, în condițiile în care noi avem de reglat rapid problema deficitului bugetar și știm foarte bine că riscăm chiar să se suspende bani.

În aceste condiții trebuie să ai au tupeu maxim să vii să spui că, ce n-am reușit cu bani gratis, o să reușim cu împrumuturi sau alte mecanisme.

Oamenii ar trebui să vadă aceste lucruri, e foarte important să știe cum funcționează, ar trebui să vadă și să înțeleagă exact cum e situația: într-o țară a cărei vulnerabilitate maximă este sistemul de sănătate, de unde au plecat oameni din cauza asta, unde oamenii nu se simtă în siguranță în spitale, nu-și simt copiii în siguranță în spitale, am avut drame mari în care s-au văzut slăbiciunile sistemului de sănătate, nu ai voie să ratezi bani pentru infrastructura de sănătate. Nu ai voie să faci asta, pur și simplu.

E aproape inexplicabil să vezi cum oamenii nu reacționează la asta, întorcându-mă la chestiunea demobilizării. Cred că oamenii sunt și foarte descurajați. De altfel, o vedem pe toate sondajele și în toate analizele, neîncrederea în instituțiile statului, în Guvern, Parlament sunt la limita inferioară, la cele mai joase  cote de încredere de până acum.