O comunicare a Comisiei Europene privind extinderea Schengen se află pe agenda de miercuri a Colegiului comisarilor. Slovenia intenționează să reintroducă controale la frontieră după posibila aderare a Croației de la 1 ianuarie 2023.

Potrivit unor surse de la Bruxelles, rapoartele privind pregătirea Bulgariei, Croației și României pentru aderarea la Schengen sunt pozitive.

Raportul privind extinderea Schengen va ajunge la grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii Europene, cel care trebuie să ia decizia.O reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) va avea loc pe 8 și 9  decembrie. Zilele acestea urmează să fie stabilită și agenda acestui consiliu, dar ea poate fi modificată pe parcurs.

Pe lângă poziția Olandei, România și Bulgaria trebuie să gestioneze acum și reticențele exprimate de socialiștii suedezi, aflați în opoziție, dar cu un guvern minoritar. Independent de această comunicare, în luna octombrie, la cererea României și Bulgariei, o misiune voluntară de experți ai Comisiei Europene, Frontex și din mai multe state membre au vizitat cele două state pentru a face o evaluare a situației. Olanda nu și-a trimis experți, pe motiv că această misiune ”nu a fost suficient de largă”.

Comisia Europeană și Parlamentul European au susținut în ultimii ani că cele două state membre sunt pregătite să adere la Schengen, dar decizia e în curtea Consiliului UE.

După vizita misiunii voluntare de evaluare în România și Bulgaria (care s-a încheiat pe 15 octombrie), experții Comisiei și ai statelor membre și-au prezentat raportul și concluziile Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen pe 26 octombrie. 

”A venit timpul ca, acum, Consiliul să continue acest demers și să facă pașii necesari pentru ca aceste țări să adere pe deplin la zona Schengen … Există un proces în desfășurare la nivelul UE privind aderarea României, Bulgariei și Croației. Din 2011, Comisia Europeană a pledat activ pentru definitivarea Spațiului Schengen. Comisia consideră că România, Bulgaria și Croația au îndeplinit toate condițiile necesare pentru a adera”, a declarant în octombrie pentru Agerpres Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri interne, migrație și securitate internă.

Precizările purtătoarei de cuvânt a comisarei europene pentru afaceri interne Ylva Johansson au venit după votul din Parlamentul olandez, din 19 octombrie, asupra unei rezoluții referitoare la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

Rezoluția amintește că, timp de mulți ani, guvernul olandez s-a opus intrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen din cauza corupției și a problemelor persistente cu crima organizată din ambele țări, probleme ce pot afecta funcționarea securității frontierelor unei țări Schengen și, prin urmare, pot reprezenta riscuri de securitate pentru Olanda și pentru întregul spațiu.

Prin urmare, parlamentarii au solicitat Guvernului de la Haga să efectueze investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile.

Controale la frontiera sloveno-croată după aderarea Croației la Schengen

Slovenia se gândește să reintroduce controale la frontiera sudică, în condițiile în care Croația se pregătește să adere la Spațiul Schengen. Deși a intrat mai târziu în UE, Croația pare a avea mai multe șanse să adere la Schengen, chiar de la 1 ianuarie 2023. De altfel, Croația nici nu a dorit că subiectul aderării sale să fie subiect al unei rezoluții a PE împreună cu România și Bulgaria, Zagrebul beneficiind de o rezoluție separată adoptată recent de eurodeputați.

Ministra slovenă de externe, Tanja Fajon, a declarat luni că Liubliana se teme că imigranții ilegali ar putea rămâne blocați în Slovenia din cauza controalelor poliției din Austria la granița sloveno-austriacă, notează EURACTIV.com.

Zagrebul e acuzat de activiștii pentru drepturile omului de violențe împotriva migranților la granițele sale. Anterior Slovenia a criticat controalele la frontieră în interiorul Spațiului Schengen, în special pe cele ale poliției austriece la granița comună, după criza migranților din 2015. 

"Slovenia e pregătită să introducă controale interne a doua zi (după aderarea Croației la Schengen – n.r.) timp de săptămâni sau luni, oricât e necesar”, a declarat politiciana social-democrată. 

Datele Frontex arată că numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană în primele 10 luni ale acestui an a crescut cu 73% comparative cu aceeași perioadă din 2021. Ruta balcanică, din care Slovenia face parte, rămâne principalul punct de intrare în spațiul comunitar.

Fajon a declarat că le-a spus omologilor din UE că e nevoie de reguli clare în Spațiul Schengen privind reducerea controalelor interne atunci când nu sunt necesare. Slovenia este cea mai recentă țară dintre statele din prima linie de pe ruta Balcanilor care se gândește la închiderea granițelor pentru a reduce migrația după ce vecinii săi au făcut același lucru.