Comisia a publicat astăzi cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept. În raport există atenționari privind statul de drept și independența presei.

Sistemul de justiție din România face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. În timp ce Secția pentru anchetarea magistraților (SIIJ) a fost desființată, unele preocupări legate de noul sistem pentru cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție rămân, se arată în raport.

Regulile privind sancțiunile disciplinare precum și competențele extinse și lipsa de răspundere a Inspectorul judiciar șef continuă să genereze preocupări pentru independența judiciară.

Comisia remarcă și faptul că nu a existat o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește soluționarea deficitului de magistrați.

Direcția Națională Anticorupție a continuat să-și îmbunătățească rezultatele, dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat. În plus, competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra cercetării unor cazuri importante de corupție.

În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, rămâne de văzut care va fi impactul asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție. Există temeri că modul de funcționare va sunmina independența justiției.

Totodată, procesul de numire al procurorilor nu oferă o procedură competitivă bazată pe meritocrație și nu implică secția de procurori din cadrul CSM.  

Au fost făcuți pași pentru finalizarea Codurilor penale revizuite.

Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat și nu există prevederi uniforme privind ușile rotative pentru funcționarii publici sau regulile privind lobby-ul în cazul parlamentarilor.

Transparența privind finanțarea partidelor politice e limitată.

Raportul atrage atenția că România nu a transpus încă Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, amânând astfel modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-media.

Sunt în curs de adoptare reforme ale legii cu privire la companiile publice de radiodifuziune și radio, vizând un proces de numire mai puțin politizat și un management mai profesionist.

De asemenea, e nevoie de mai multă transparență privind proprietarii mass-media.

Nu există suficientă transparență nici asupra difuzării conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale. Accesul la informația al jurnaliștilor rămâne deficitar.

Cazurile de amenințări, hărțuire și fizice violența împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare față de anul trecut.

Modificări frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să creeze îngrijorări.

Guvernul și-a luat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar rămân îngrijorări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională.

Protejarea avertizorilor de integritate este insuficientă.

Comisia Europeană remarcă și faptul că se mimează consultarea publică înainte de adoptarea unor legi.

Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

Recomandări

Pe lângă respectarea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Bucureștiului i se recomandă:

- să se asigure că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile privind
independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia
măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunile din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și avizele Comisiei de la Veneția.

- introducerea unor reguli privind lobby-ul în cazul parlamentarilor.

- soluționarea provocărilor operaționale cu care se confruntă DNA.

- consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și
a independenței editoriale a mass-media ținând cont de standardele europene.

- asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.