Parlamentul European va dezbate miercuri după-amiază alături de cancelarul german Angela Merkel strategia și obiectivele principale ale Președinției germane în următoarele șase luni. 

Angela Merkel va fi prezentă la ședința plenară din Bruxelles, prima sa deplasare externă de la începutul pandemiei, și se va adresa eurodeputaților în jurul orei locale 14:15 (15:15, ora României).

Sub motto-ul ”Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual - CFM).

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Angela Merkel va avea și o întâlnire cu președintele PE, David Sassoli.

Tot miercuri, în retrospectiva reuniunii Consiliului European din 19 iunie și înaintea celei din 17 iulie, eurodeputații își vor exprima poziția privind viitoarea finanțare UE și redresarea economică. 

De asemenea, eurodeputații vor dezbate miercuri revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică. Miercuri seara, Parlamentul va dezbate alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății.

O rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Statul de drept și fondurile europene

PE va chestiona joi Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Negocierile cu Consiliul nu au început încă, întrucât statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la o poziție comună.

În aceeași zi, membrii Parlamentului European vor face un bilanț al situației romilor în Europa și vor discuta despre strategia UE pentru deceniul următor, alături de comisarul Dalli și un reprezentant al Consiliului.

Eurodeputații vor solicita obiective obligatorii din punct de vedere juridic, precum și un mecanism de monitorizare la nivelul UE, pentru a evita utilizarea abuzivă a fondurilor și pentru a supraveghea discriminarea sistemică.În timp ce romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, aproximativ 80% dintre aceștia din nouă state membre cu cele mai mari comunități rome trăiesc în sărăcie.

Într-o dezbatere recentă în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, eurodeputații au adus în discuție atitudinile negative profund înrădăcinate împotriva romilor, ce predomină în Europa.

În 2011, Comisia a prezentat cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru perioada 2011-2020, care vizează promovarea egalității și a integrării sociale prin accesul la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe.

În 2013, strategiile naționale de integrare a romilor au fost consolidate printr-o recomandare a Consiliului, axându-se pe combaterea discriminării și reducerea sărăciei, precum și prin introducerea unei obligații de raportare anuală pentru statele membre în 2016.