Noul prim-ministru britanic a abandonat „modelul ruandez” și alte politici controversate privind migrația ale lui Rishi Sunak. Cu toate acestea, Keir Starmer menține poziția dură a predecesorului său cu privire la imigrația ilegală, potrivit Le Soir.

A doua zi după preluarea mandatului, noul prim-ministru britanic și-a confirmat una dintre promisiunile de campanie: să renunțe la mult criticatul (moral și juridic) „model ruandez”, pe care l-a calificat în repetate rânduri drept „gadget”. Acest proiect conservator, lansat în 2022, dar niciodată implementat, a avut ca scop deportarea solicitanților de protecție internațională care au ajuns ilegal în Regatul Unit în Rwanda, astfel încât autoritățile de la Kigali să se ocupe de cererile lor de azil.

Miercuri, o altă măsură emblematică a guvernului lui Rishi Sunak la care noul executiv progresist a renunțat: utilizarea unei barje acostate în sudul Angliei, care poate găzdui 500 de solicitanți de azil. Denunțată de oponenții săi drept o „închisoare plutitoare”, „Bibby Stockholm” a fost una dintre numeroasele măsuri conservatoare aprig contestate luată pentru a gestiona afluxul de solicitanți de azil și a descuraja imigrația ilegală în țară.

„Sunt în mod evident semne bune”, spune Catherine Woollard, directorul Consiliului European pentru Refugiați și Exilați (Ecre), care subliniază totuși că „prim-ministrul a abandonat „planul Rwanda”, dar nu a închis ușa modelului italo-albanez”. Acest acord dintre Roma și Tirana, care inspiră tot mai multe țări membre UE, prevede că migranții salvați de autoritățile italiene vor fi trimiși în Albania pentru ca cererile lor de azil să poată fi procesate acolo. „Mai mult, așteptăm încă o modificare a legii pentru a asigura din nou dreptul la azil care a fost înlăturat în legislatura trecută pentru persoanele sosite neregulamentar. Ceea ce este împotriva dreptului internațional”, precizează expertul de origine britanică, dar cu sediul la Bruxelles.

Poziție fermă privind imigrația ilegală

Deși a abandonat cele mai controversate proiecte ale predecesorului său, Keir Starmer adoptă totuși o poziție fermă în privința imigrației ilegale, „un subiect mult dezbătut în campania electorală”, își amintește Jeff Crisp, de la Centrul de Studii privind Refugiații de la Universitatea Oxford. Luni, ministrul de interne, Yvette Cooper, și-a anunțat intenția de a accelera expulzările migranților fără acte în țara lor de origine. „Vom înlocui (planul de expulzare a migranților în Rwanda) cu un program serios de returnare și de aplicare a legii”, a spus ea în Camera Comunelor, denunțând o măsură care a costat deja „700 de milioane de lire sterline” (830 de milioane de euro) contribuabilii britanici. „Dar această politică de returnare a țărilor europene se confruntă de 20 de ani cu două obstacole principale. Unul, identificarea persoanelor în cauză. Doi, bunăvoința și colaborarea țărilor de origine. Este foarte complicat”, explică Jeff Crisp, de asemenea un fost înalt oficial la UNHCR (Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați). „Și mai este o condiție - acești „expulzați” să nu riște niciun pericol în țara lor. Cum mulți vin din Siria, Eritreea, Sudan etc., trimiterea lor înapoi ar fi contrară legislației naționale și internaționale”, adaugă Catherine Woollard.

Joi, Londra a anunțat expulzarea a 46 de persoane în Vietnam și Timorul de Est cu un zbor charter. Acest lucru „demonstrează că guvernul acționează rapid și decisiv pentru a ne securiza granițele și a-i trimite înapoi pe cei care nu au dreptul să fie aici”, a spus Yvette Cooper într-un comunicat de presă.

În timpul campaniei electorale, Keir Starmer s-a angajat să facă din Regatul Unit un „teritoriu ostil” pentru rețelele de traficanți care organizează periculoasele treceri ale Canalului, prin crearea unui nou „comandament de elită al securității frontierei”.

O abordare pe care actualul locatar din Downing Street 10 a confirmat-o săptămâna trecută în cadrul celui de-al patrulea summit al Comunității Politice Europene, unde s-a discutat pe larg problema migrației. Keir Starmer și alți lideri europeni au pus accent pe lupta împotriva traficanților, dar aceasta nu pare a fi cea mai bună abordare pentru Catherine Woollard și Jeff Crisp, care notează, de asemenea, că în această problemă noul prim-ministru folosește același lexic al fermității ca predecesorii săi conservatori.

Lupta împotriva traficanților este o negație a realității exilului

„Lupta împotriva traficanților este o negație a realității exilului. Când trebuie să părăsești Siria sau Gaza, de exemplu, nu ai aproape nicio altă modalitate de a o face decât folosind traficanții! Problema cu politica de migrație a țărilor occidentale este că nu există voci sigure și legale”, subliniază directorul Ecre.

„Acesta este marele absent din discursul lui Starmer despre migrație”, subliniază Jeff Crisp. „Dacă nu vorbește despre asta, este pentru că îi este frică să nu dea impresia că țara își deschide granițele atunci când numărul migranților a crescut considerabil în ultimii ani. Și știe că dreapta și extrema dreaptă a lui Nigel Farage îl vor ataca sever în această privință”.

100 milioane ajutor pentru dezvoltare

Pe lângă protecția frontierelor pentru care intenționează să colaboreze cu omologii săi europeni, în special cu Franța, premierul vrea să abordeze cauzele migrației „în special prin „procesul de la Roma”, programul de cooperare între țările europene și țările de emigrare lansate anul trecut sub egida președintelui Consiliului miniștrilor italieni, Giorgia Meloni. Noul ministru de externe David Lammy a anunțat recent că 84 de milioane de lire sterline (100 de milioane de euro) vor fi alocate în următorii trei ani pentru a aborda factorii care îi determină pe oameni să-și părăsească țările.

Majoritatea cercetărilor arată că atunci când economiile țărilor se îmbunătățesc, oamenii au mai mulți bani... să plece. Ceea ce și fac.

În plus, suma alocată în acest scop, 84 de milioane de lire sterline, este foarte mică pentru ajutorul pentru dezvoltare.

În concluzie, fostul executiv al UNHCR subliniază: „Există o oarecare ruptură față de politica de migrație dusă de conservatori în ultimii ani, dar nu este sigur că funcționează”. După ce a scăzut în 2023, numărul sosirilor de migranți în Marea Britanie a început să crească din nou în acest an. Din ianuarie, aproximativ 15.000 de migranți au traversat Canalul pentru a ajunge în Regatul Unit, o creștere de 18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit prefecturii maritime franceze, cel puțin 22 de persoane, inclusiv șase în ultimele două săptămâni, au murit în încercarea de traversare. O rată mult mai mare decât cea a întregului an 2023, în care doisprezece exilați au murit în circumstanțe similare.

sursa:RADOR RADIO ROMANIA