Bate vântul energiei nucleare în Europa. Nu este vorba doar minireactoarele pe care se bazează Italia și nu suflă doar în Franța, care singură produce mai mult de jumătate din toată energia atomică produsă în UE, scrie „Il Fatto Quotidiano” (Italia).

Acesta avânt este alimentat de vânturile războiului și al reînarmarii. În timp ce ministrul Matteo Salvini respinge ipoteza unei investiții publice de 200 de milioane de euro în New Cleo, start-up-ul activ în proiectarea de reactoare nucleare avansate de a treia și a patra generație, atât de mult încât miniștrii Mediului și Afacerilor, Giberto Pichetto Fratin și Adolfo Urso, au fost nevoiți să explice că „nu s-a decis încă nimic", iar comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensens, a reconfirmat rolul minireactoarelor modulare pentru viitorul Europei. Și, răspunzând la o interogare parlamentară, subliniază: „Revine fiecărui stat membru să decidă" dacă să producă sau nu energie din atomi. Nu este nevoie de nicio forțare din partea Comisiei UE, care și-a făcut deja partea sa în 2023, incluzând energia nucleară în Taxonomia Verde și, prin urmare, printre sursele de energie durabile (și finanțabile). Între timp, însă, Comisia Europeană a organizat deja o întâlnire cu diverși stokeholders din industria nucleară europeană, programată pentru 7 aprilie și care va fi prezidată de Jorgensen. Restul va fi făcut de națiunile care, de fapt, acționează. Pentru Italia, Salvini însuși a explicat că nu există niciun pas înapoi în ceea ce privește energia nucleară, dar a sa este o poziție clară asupra strategiei: „Există o trust public (Ansaldo, Eni, Enel și Leonardo). Nu înțeleg de ce să investim sute de milioane de euro în companii private”.

Înainte de închiderea treptată, care a început în 2011, Germania putea conta pe 13 reactoare (patru deja dezafectate) în opt centrale electrice. Închiderea ultimelor trei centrale nucleare active, Isar 2, Neckarwestheim și Emsland, a fost finalizată pe 15 aprilie 2023. O dată istorică, dar nu se poate nega că mulți, la acele latitudini, sunt convinși că a fost o greșeală. În primul rând liderul CDU, Friedrich Merz, dar și liderul CSU, Markus Söder. Potrivit celor relatate de ziarul "Handelsbatt", într-un document de lucru al grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Democrate, se solicită o anchetă pentru a verifica dacă reactivarea centralelor este fezabilă atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Documentul nu reprezintă, cel puțin deocamdată, linia oficială a grupării. Dar dacă CDU și CSU sunt pe aceeași lungime de undă și evaluează posibila redeschidere a șase centrale electrice, în ciuda faptului că țara are aceleași probleme ca Italia în ceea ce privește depozitul național de deșeuri radioactive, poziția socialiștilor (SPD) cu privire la energia nucleară este diferită. Dar asta nu este tot. Recent, de fapt, start-up-ul Focused Energy a semnat un acord cu gigantul energetic german RWE pentru construirea unei centrale pilot de fuziune care, conform planurilor, ar trebui să fie construită până în 2035 pe fostul amplasament al centralei nucleare Biblis, din Hesse, închisă în 2011 și unde compania încă mai desfășoară operațiunile de dezmembrare începute în 2017.

În Spania, în schimb, companiile de electricitate fac din ce în ce mai multe presiuni asupra Guvernului pentru a menține în viață centralele nucleare și a revizui calendarul de închideri negociat în 2019, care prevede închiderea progresivă a reactoarelor din 2027 până în 2035. Multinaționalele Endesa și Iberdrola, care sunt principalii operatori nucleari, au cerut acest lucru. Și a cerut-o și Naturgy, al cărui președinte executiv, Francisco Reynés, a propus ca cel puțin "doi sau trei ani" să fie acordate centralei Almaraz din Extremadura, conform "unui program rezonabil" care să permită atingerea obiectivelor stabilite de Planul Național Integrat pentru Energie și Climă. Acordul semnat de Endesa, Iberdrola, Naturgy și EDP stabilește, însă, o clauză progresivă de oprire a reactoarelor, care ar trebui să înceapă în 2027 cu închiderea unui prim reactor de la centrala din Almaraz și să culmineze cu cea a centralei din Trillo, în Castilia-La Mancha, în 2035. Naturgy deține un pachet de acțiuni de 11,2% la centrala din Almaraz, în timp ce Iberdrola este cel mai mare acționar cu 52,6%, iar Endesa, filiala Enel, controlează 36%. Răspunsul Executivului progresist condus de Pedro Sanchez? Potrivit directorului general al Endesa, José Bogas, Guvernul "este deschis să vorbească despre asta și să discute despre asta".

Și în Belgia, Guvernul a decis să prelungească durata de viață a centralelor Doel 4 și Tihange 3. În realitate, legea belgiană privind dezafectarea nucleară din 2003 a stabilit că toate cele șapte reactoare nucleare active din țară ar fi trebuit închise până în 2025. În martie 2022, Guvernul s-a răzgândit, cu scopul de a le menține deschise încă zece ani pe cele două mai moderne. În 2024, Comisia UE a lansat, apoi, o anchetă asupra măsurii, exprimând îndoieli cu privire la acordul încheiat de guvern. După câteva corecții și verificări, Comisia a dat aprobarea pe baza normelor comunitare privind ajutoarele de stat. Beneficiarii sunt Electrabel, subsidiară a Engie, Luminus, subsidiară a EDF și joint venture-ul BE-NUC (50% fiecare între Stat și Electrabel). În urma măsurii, ambele reactoare vor fi deținute în comun de BE-NUC cu o cotă de 89,8% și Luminus cu o cotă de 10,2%. âNoutăți și din Suedia, unde în ultimele luni au început lucrările pentru construirea, la Forsmark, a celui de-al doilea depozit de deșeuri radioactive din lume, după cel din Finlanda. Mai mult, Guvernul suedez este aproape de a prezenta un plan financiar pentru crearea a încă patru centrale nucleare, pe lângă cele trei deja existente.

În Normandia, a fost pornit în decembrie, după mai multe amânări, EPR (Reactorul European Presurizat) din Flamanville. Acesta este primul, din Franța, care are peste 50 de reactoare, cu tehnologie de apă sub presiune. Deci, de a treia generație. De fapt, în aceeași centrală, celelalte două reactoare existente au tehnologie PWR de a doua generație. Conectarea la rețea era prevăzută pentru 2012, dar lucrările au început abia în 2007. Trebuia să coste 3,3 miliarde de euro, dar a ajuns la aproximativ de 13,2 miliarde, deși unele estimări vorbesc despre cifre și mai mari. Dar nu s-a terminat aici. Gigantul electric transalpin EDF a anunțat prima conexiune în decembrie 2021 și așa a fost, dar în primele 100 de zile de funcționare, reactorul nuclear a fost supus la 76 de zile de lucrări întreținere. Intervențiile au început pe 15 februarie.

Sursa: Rador Radio România