Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps, iar prețul final ar urma să fie fixat joi seara.

În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Toate cele trei mari agenții de rating atribuie României cea mai mică notă din categoria "investment grade", însoțită de o perspectivă stabilă.

Aranjorii emisiunii de joi sunt Citi, HSBC, Erste Group, JP Morgan și Societe Generale.