Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% și chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creștere de 0,7%, și a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică și o inflație accelerată, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Creșterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace țări din Europa, a redus decalajul care o separă de țările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creștere de 21 de puncte procentuale față de anul 2010.

Perspectivele României sunt susținute de calitatea de țară membră UE și relațiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autoritățile de la Budapesta și Varșovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condițiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență, România a tras deja peste șase miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobândă redusă.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la București vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanțarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziția României până în 2027.

Progresele cu reformele în justiție au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.

"Cu condiția ca toate măsurile anti-corupție prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare și reziliență vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanță în regiune", a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să își păstreze anonimatul.

S&P, care la fel ca și alte agenții de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în așteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se așteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obține fondurile europene.

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniță au condus deja ca unii cetățeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.

"Aceasta este o evoluție complet nouă și aș atrage atenția oricui în Ungaria față de o nouă depreciere a forintului sau o absență a majorării salariului minim", spune Sandor Baja, director pentru Cehia, Ungaria și România la firma de recrutare Randstad.

Un sondaj efectuat recent de Reuters arată că majoritatea economiștilor se aștepată la o nouă depreciere semnificativă a forintului ungar în 2023, în timp ce cursul de schimb al leului românesc va scădea doar ușor.

Scenograful Zoltan Dio, care trăiește în apropiere de Debrețin, al doilea mare oraș din Ungaria, lucrează de mai mulți ani în România, unde are un cont în lei care i-a permis să își protejeze economiile de fluctuațiile forintului ungar, care anul trecut a pierdut 8% din valoare în raport cu leul românesc. "Dacă aș găsi de lucru în Ungaria, după multe negocieri, aș putea câștiga cam două treimi din ceea ce câștig fără probleme în România", spune Zoltan Dio.

Companiile care și-au relocat activitățile din Rusia și Ucraina în țările vecine cu costuri reduse au făcut ca investițiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.

Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanță Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să își extindă operațiunile din România, în special în domeniile logistică și lanțuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenția de a investi.

"Suntem optimiști că investițiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate și de fondurile europene", spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Deși România nu are o agenție unică de promovare a investițiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus și Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.

Una din firmele care a decis să se relocheze în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, care a anunțat că are de gând să investească 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea, o regiune din nord-vestul României.

"A fost clar că Oradea este cea mai bună locație pentru noua noastră uzină", a spus Päivi Antola, directorul pentru relațiile cu investitori de la Nokian Tyres. Päivi Antola a precizat că firma finlandeză a analizat peste 40 de posibile locații și a urmărit în special care este forța de muncă disponibilă, avantajele logistice, sursele de energie regenerabilă și accesul la rețeaua de căi ferate.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populației și birocrația care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024.