Președinta Parlamentului European Roberta Metsola i-a îndemnat miercuri pe tinerii prezenți la Opera Națională din București să meargă la vot și să se implice în politică.

Metsola s-a declarat ”îngrijorată” de faptul că unii tineri nu doresc să se ducă la urne: ”Dacă nu votezi, altcineva va decide în locul tău și tu nu vei avea ce-ți dorești. Sunt foarte mulți oameni care nu-și pot alege liderii. Dumneavoastră nu sunteți în această situație. Mergeți la vot”. 

Ea i-a îndemnat pe tineri să susțină prin votul lor politicienii care promovează proiectul european, subliniind că nu toți politicienii sunt la fel. 

Ce au întrebat tinerii? 

  • Despre Schengen: "Spațiul Schengen nu va fi complet până când nu intră și România în acest spațiu. În decembrie 2022, am fost în București, cu câteva zile înainte de a fi luată decizia de a nu accepta România și Bulgaria, și îmi aduc aminte că v-am văzut și că v-am spus că, în timpul mandatului meu, ca președintă a Parlamentului European, vom putea să vedem și România în Schengen. Astăzi, sunt angajată 100% pe această cale. O decizie foarte importantă va fi luată la sfârșitul acestei luni, pe 31 martie. Decizia nu e pentru o aderare completă, dar sunteți foarte susținuți de prieteni numeroși, care vă vor ajuta să ajungeți în Schengen”. 

”În toți acești ani de când România a fost membră a UE, din 2007, efortul de transformare a țării a fost nemaipomenit, deci mai trebuie făcut încă un lucru. În 2011, acum mulți ani, s-a spus în Parlament acest lucru, am mai spus acest lucru și o voi spune în continuare: vom depune eforturi. Inclusiv eu voi depune eforturi, voi discuta nu doar cu omologii români - pentru că mă întâlnesc cu toate autoritățile - voi vorbi și cu autorități din alte țări. Aveți cuvântul meu că voi susține integrarea României în Spațiul Schengen".

  • Despre candidatul ”perfect” pentru instituțiile europene: ”Am participat la alegeri de când eram foarte tânără, prima dată am participat acum 20 de ani și nu am fost aleasă. Am candidat din nou în 2009 și nici atunci nu am fost aleasă. Abia în 2013, în sfârșit, am fost aleasă ... A candida nu este despre a fi ales, ci despre a candida. Și atunci când candidezi, spui de ce faci acel lucru, și de ce meriți acel post. Trebui să depui efort să-l meriți și niciodată să nu te dai bătut”.
  • Despre fonduri europene pentru skateboard: Și eu aveam un skateboard cand eram mai tânără ... O să încerc să mă văd cu ministrul sporturilor și să întreb.
  • Despre protejarea tinerilor lideri de opinie împotriva atacurilor și discreditărilor la care sunt supuși atunci când deranjează: ”Rețelele de socializare au schimbat complet modul în care se derulează campaniile. Sentimentul meu e că acum am ajuns atât de departe încât unii spun că implicarea online e suficientă. Dar nu este ... În al doilea rând, ostilitatea online a ajuns la cote fără precendent, e dificil să faci politică, e mult mai dificil să faci politică dacă ești femeie. Trebuie să răspunzi la întrebări despre cum arăți, ce faci, ți se spune  «arăți obosită, trebuie să mânânci mai mult - eu aud des comentariul ăsta - să-ți colorezi părul». Și uneori întalnesc tineri care spun «renunț, e prea mult pentru mine, pentru cei din jurul meu, e prea greu»”.
  • ”Trebuie implicate și platformele. În prezent, negociem acordul cu platformele pentru a sprijini alegerile europene. Dacă un feed e plin de dezinformare, de propagandă, de troli, de boți, cum poți trece de asta?” 
  • Despre români din zonele rurale care nu pot ajunge la secțiile de votare: ”Trebuie să ne asigurăm că există acces egal la sănătate, educație, servicii, conexiune la Internet și la opțiunea de a-ți întemeia propria companie oriunde în țară ... Atunci când simți că nu ai opțiune, aceea nu e Europa noastră”. 
  • Despre sumele mai mari primite de copiii ucraineni refugiați față de copiii români: ”În primul rând, trebuie să mulțumesc României pentru ce a făcut pentru Ucraina încă de la începutul războiului. Responsabilitatea disproporționată pe care și-a asumat-o țara voastră, a luat-o pe umeri pentru a vă deschide inimile și casele pentru cei care fug de război și pentru a-i ajuta până când au posibilitatea să se întoarcă. M-am întâlnit cu mulți refugiați ucraineni, în multe țări. Aproape în fiecare oraș european pe care îl vizitez există o comunitate ucraineană - uneori mai mare, alteori mai mică - și toți îmi spun cât de bineveniți se simt, dar cât de dor le este de casă”.

”Să nu uităm că nu au venit aici pentru că au vrut. Au trebuit să fugă de bombe lansate împotriva lor într-un război ilegal, neprovocat și nejustificat. Intrând în cel de-al treilea an de război nu este mai ușor, dar pentru noi, politic, nu există alt răspuns decât că suntem de partea ucrainenilor, atât cât este nevoie, fiindcă luptă pentru libertățile noastre, pentru drepturile și valorile noastre, toate lucrurile acestea pe care noi le considerăm de la sine înțelese. Europa a fost construită pe cenușa războiului și apoi am început să considerăm că aceste libertăți pentru care s-a luptat din greu sunt de la sine înțelese". 

”Aceste fonduri necesare ucrainenilor pentru a avea un acoperiș deasupra capului, pentru a avea acces la servicii de bază, cred că e o acțiune umană să le asigurăm acest spriin”. 

  • Despre decalajul dintre suma acordată tinerilor în cadrul programelor Erasmus: "Când am fost eu cu bursă Erasmus, îmi amintesc că era foarte greu pentru noi să ținem pasul. Eram patru fete, locuind într-o singură cameră, ca să economisim de la cazare. În fiecare an, există o creștere a fondurilor pentru Erasmus și mă angajez în fața voastră să continuăm să facem asta, atât pentru programul clasic Erasmus, burse și pentru Erasmus Plus, care a fost extins dincolo de schimburile între instituții universitare, cum era pe vremuri, când am fost eu. Acum e vorba despre antreprenori, învățământ tehnic, profesional".
  • Despre discriminarea din România și ce ar putea face Parlamentul European: ”Noi avem o poziție foarte puternică în PE, avem foi de parcurs, acte legislative, ne asigurăm că cercetăm situația din fiecare țară și propunem modificări legislative, formulăm recomandări cu privire la discuțiile care ar trebui să aibă loc. Avem o politică referitoare la non-discriminare în PE și v-aș sugera să vă contacta reprezentanții”. 

”Oamenii au dreptul să se simtă în siguranță în UE, indiferent de culoarea pielii, de minoritatea sexuală căreia îi aparțin”.

  • Despre Republica Moldova: "Ca președintă a Parlamentului European, am fost la Chișinău de Ziua Europei, am participat la o demonstrație. Aveam 60.000 de steaguri ale Uniunii în față. Nu îmi venea să cred. Este uimitor - o țară atât de mică, de vulnerabilă, dar atât de puternică. România a făcut lucruri uimitoare cu Moldova, cum i-ați ajutat. Sunteți cei mai puternici avocați ai Moldovei să devină stat membru UE. Sunt impresionată de Moldova, sunt bucuroasă”.