Întrebată dacă este realist 2030 pentru intrarea Ucrainei și a țărilor din Balcanii de Vest în clubul european, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat, într-un interviu acordat publicației spaniole La Razon, că Parlamentul European a fost prima instituție europeană care a pledat pentru procesul de aderare al Ucrainei și R. Moldova.

”Cu experiența mea într-o țară care a așteptat 10 ani să intre în Uniunea Europeană, dacă dai undă verde pentru următorul pas, atunci următoarea mișcare va fi făcută de cealaltă parte. Prin urmare, am fost foarte clară că ne-am dori ca negocierile de aderare să înceapă cât mai curând posibil, chiar și în acest an, mai ales dacă avem o recomandare pozitivă în octombrie din partea Comisiei Europene”, a spus Metsola, adăugând că reuniunea Consiliului European din decembrie trebuie să fie despre extindere.

Ea a subliniat că sistemul Celor 27 trebuie să funcționeze și pentru 32, 33 sau 35 de state membre.

”Nimeni din acest Parlament European nu va spune unei țări precum Ucraina, care suferă din cauza bombardamentelor, că trebuie să aștepte și că acum nu este momentul. Faza de preaderare nu trebuie subestimată: accesul la roaming, piața internă, cote... Dacă mă întrebați de Balcanii de Vest și Moldova, cred că Uniunea Europeană este mai sigură dacă toate țările care fac demersuri primesc un răspuns. . Dacă nu, populația sa va privi în altă parte și acesta este pericolul în multe locuri”, a spus ea.

Președinta PE s-a referit și la decizia de a nu primi în spațiul Schengen Bulgaria și România în decembrie 2022, susținând că acesta este unul dintre motivele pentru care extrema dreaptă este acum la 28%.

Referitor la reforma cadrului instituțional al UE până în 2030, Metsola nu crede că ar trebui început cu discuțiile privind regula unanimității.

”Dacă vrem să eșuăm, trebuie doar să începem cu dezbaterea privind unanimitatea. Aș spune: cum este piața noastră internă, va beneficia sau se va adapta la noi parteneri; modul în care libera circulație a persoanelor va fi afectată de o mișcare mare în locația frontierelor externe europene, modul în care unele țări care beneficiază de fonduri pot deveni contributori neți; cât timp ne putem extinde rețeaua de date în roaming sau discutăm despre cotele și tarifele pentru merele din Moldova. Așa trebuie să conducem, ca un continent care este puternic pentru că a folosit puteri pe care nu le-a descoperit până acum și voința de unitate pe care o trăim deja cu pandemia și, de asemenea, Brexit”, a explicat politiciana din Malta.

Întrebată dacă percepe o oboseală europeană în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Roberta Metsola a spus că poate fi o ”oarecare oboseală în funcție de îndepărtarea geografică”.

Problema populismului

Referitor la ascensiunea populismului în contextul alegerilor europene din 2024, Roberta Metsola crede că populismul trebuie contracarat, nu ignorat.

”În trecut, euroscepticismul a crescut pentru că partidele de centru au renunțat la vot și, atât popularii, cât și socialiștii trebuie să ne întrebăm de ce am pierdut puterea. Trebuie să începem să vorbim cu companiile noastre, să fim ambițioși din punct de vedere climatic, dar asta nu exclude creșterea economică, să nu luăm întotdeauna de la sine înțeles că vom fi mereu mai mari. Din perspectiva stângii, trebuie să vorbim despre unde sunt acele sectoare ale populației care se simt marginalizate și ignorate. Decizia mea a fost întotdeauna să confrunt această narațiune cu exemple despre ceea ce se poate face, dar să recunosc când lucrurile nu funcționează și asigur că nu totul este perfect. Un număr mare de oameni se simt abandonați de liderii politici”, a spus șefa PE.

Roberta Metsola a mai spus că e mai îngrijorată mai mult oamenii care nu votează decât cei care aleg extreme.

În privința dezbaterii privind imigrația și cotele obligatorii de refugiați, Metsola consideră că în sondaje cea mai mare îngrijorare va fi reprezentantă de imigrația și, poate, starea economiei în anumite țări.

”Trebuie să găsim o politică care să determine cine este eligibil. Am putea evita relocarea obligatorie, dacă am avea un sistem care să rezolve imposibilitatea de a solicita azil din afara teritoriului european, pe care încă nu o avem. Dacă suntem fermi cu privire la cine poate veni și cine nu, ne confruntăm cu un proces eficient de returnare. În acest moment, implementăm mai puține expulzări decât acum cinci sau șase ani și atunci a fost doar 36%. Trebuie să fim severi și cu traficanții”.

Statul de drept în Polonia și Ungaria

Roberta Metsola a declarat că discuțiile continuă cu privire la respectarea statului de drept și a problemelor din Ungaria și Polonia și este așteptată o decizie în săptămânile sau lunile următoare cu privire la plata următoarelor fonduri.

”Acest Parlament se mândrește că este apărătorul statului de drept și vă pot asigura că Parlamentul European va fi dur și va pune întrebările care trebuie”.

Sursa: RADOR