România a înregistrat progrese ”limitate” în punerea în aplicare a politicilor UE de mediu
Comisia Europeană a publicat joi cea de a treia evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR). România nu stă deloc bine la niciun capitol, progresele fiind ”limitate” față de precedenta evaluare.
Comisia a publicat cea de a treia evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), un instrument-cheie de raportare care contribuie la asigurarea respectării legislației de mediu și sensibilizează publicul cu privire la importanța punerii în aplicare a normelor de mediu.
Reducerea decalajului dintre ceea ce se decide la nivelul Uniunii și ceea se pune în aplicare pe teren este esențială pentru a asigura rezultate bune în materie de mediu pentru cetățeni și pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, creând în același timp oportunități de dezvoltare economică.
În edițiile anterioare ale evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), principalele dificultăți identificate în ceea ce privește punerea în aplicare de către România a politicii și a legislației UE în domeniul mediului au fost:
- îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în special prin reducerea cantității de deșeuri depozitate și prin creșterea cantității de deșeuri colectate separat în vederea creșterii gradului de reciclare;
- finalizarea rețelei Natura 2000 prin abordarea deficiențelor rămase în componenta acesteia referitoare la siturile de importanță comunitară (SIC), asigurarea adoptării planurilor de gestionare care nu au fost încă adoptate și a elaborării de obiective de conservare specifice fiecărui sit, stabilirea de măsuri de conservare pentru toate siturile Natura 2000 și asigurarea gestionării eficace a rețelei;
- reducerea emisiilor de particule în suspensie și de dioxid de azot prin reducerea aglomerării traficului și prin luarea de măsuri suplimentare în domeniul energiei;
- creșterea gradului de conformitate cu legislația UE în materie de ape uzate urbane, în vederea atingerii obiectivelor UE;
- îmbunătățirea epurării apelor uzate urbane prin realizarea investițiilor corespunzătoare;
- îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apei și a deșeurilor și protejarea și gestionarea siturilor Natura 2000.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, progresele înregistrate sunt limitate, neexistând nicio creștere reală a gradului de reciclare și compostare. Este necesar ca România să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele UE în materie de reciclare după 2020.
În 2021, România a adoptat 41 de planuri județene de gestionare a deșeurilor și planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București. România urmează să își revizuiască în curând planul național de gestionare a deșeurilor. Toate acestea constituie evoluții pozitive.
Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României cuprinde un plan de acțiune al strategiei naționale privind economia circulară și prevede investiții în domeniul deșeurilor.
Cu toate acestea, este necesar ca România să renunțe la practica depozitării deșeurilor și a tratării mecanobiologice (TMB) și să dezvolte o infrastructura de deșeuri cu o poziție superioară în ierarhia deșeurilor. România ar putea ajunge să plătească amenzi pentru depozitele sale ilegale și neconforme de deșeuri.
În ceea ce privește gestionarea apei, România a înregistrat progrese limitate în acțiunile de reducere a numărului de aglomerări neconforme, desfășurate în temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.
România a rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, continuând să nu epureze o mare parte din apele sale uzate, deși toate termenele din Tratatul de aderare au expirat deja.
Pentru îmbunătățirea calității apei și pentru asigurarea unor servicii de canalizare mai accesibile ca preț, este necesar să se reformeze în continuare sistemul de ape uzate și să se realizeze progrese în ceea ce privește construirea necesarei infrastructuri adecvate de epurare a apelor uzate.
PNRR prevede realizarea de investiții în acest domeniu, dar există întârzieri semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare.
În ceea ce privește calitatea aerului, România a înregistrat progrese limitate în acțiunile de reducere a emisiilor globale. Atât pentru particulele în suspensie PM10, cât și pentru dioxidul de azot (NO2) au continuat să se înregistreze depășiri în 2020, iar în mai multe zone de calitate a aerului România nu a atins valorile-țintă pentru concentrația de ozon. PNRR prevede alocarea de fonduri pentru energie și transporturi mai durabile, putând contribui, prin urmare, la îmbunătățirea situației.
Cu toate acestea, România este singurul stat membru care nu și-a adoptat încă programul național de control al poluării atmosferice (PNCPA), care ar fi trebuit adoptat în aprilie 2019. Această situație constituie un regres major.
În ceea ce privește rețeaua Natura 2000, progresele înregistrate de România au fost limitate. România a adoptat o serie de planuri de gestionare, dar un număr semnificativ de planuri nu au fost încă adoptate.
Starea de conservare a habitatelor și speciilor de interes pentru UE trebuie, de asemenea, îmbunătățită prin protejarea deplină a siturilor Natura 2000, prin utilizarea fondurilor UE și prin planificarea mai strategică a investițiilor.
În acest scop, va fi esențială creșterea capacității administrative și tehnice a ANANP, agenția responsabilă cu ariile protejate. PNRR nu prevede suficiente fonduri pentru biodiversitate, prin care să se acopere aceste nevoi administrative și tehnice; prin urmare, deficitul trebuie compensat prin recurgerea la alte fonduri ale UE și resurse naționale.
De asemenea, este necesar să se
reformeze sistemul forestier și procedurile forestiere, în
vederea conservării efective a pădurilor care ar trebui
protejate în temeiul Directivelor UE privind habitatele și
păsările și în vederea protejării cu strictețe a pădurilor
primare și seculare.
Background
Prima evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu a fost adoptat în februarie 2017.
EIR acționează în paralel cu politica Comisiei privind o mai bună legiferare, care se axează pe îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor existente. De când a fost adoptată, multe state membre au organizat dialoguri naționale privind EIR pe temele prioritare identificate în rapoartele lor.
În multe cazuri, au participat la acest proces autoritățile regionale și locale și principalele părți interesate.
Comisia colaborează cu statele membre pentru a le permite să aplice mai bine politicile și normele de mediu, prin procesul EIR. Atunci când normele convenite nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător, Comisia poate introduce acțiuni în justiție.
Situația actuală în principalele domenii ale politicii de mediu
- Biodiversitatea în UE este în continuă scădere. Printre habitatele aflate într-o stare foarte degradată în UE se numără pajiștile seminaturale, turbăriile și mlaștinile. Pădurile sunt supuse unei presiuni uriașe, iar majoritatea statelor membre trebuie să își accelereze eforturile pentru a-și finaliza rețelele Natura 2000.
- Apa: progresele înregistrate în direcția atingerii unei stări bune a corpurilor de apă sunt lente, iar unele state membre înregistrează întârzieri în ceea ce privește adoptarea unor instrumente esențiale pentru a aborda această problemă, în special a planurilor de management al bazinelor hidrografice.
De asemenea, statele membre trebuie să își adopte planul de gestionare a riscului de inundații în timp util pentru a gestiona mai bine riscurile de inundații în țara lor. În plus, normele de punere în aplicare privind apa potabilă reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare în câteva țări.
În plus, punerea în aplicare a normelor UE privind tratarea nitraților și a apelor urbane reziduale a fost lentă din cauza planificării și a infrastructurii inadecvate, în pofida disponibilității fondurilor UE.
- Economia circulară: deși majoritatea statelor membre au instituit strategii și planuri de acțiune naționale privind economia circulară, există diferențe considerabile între ratele de productivitate a resurselor din statele membre și ratele de utilizare circulară a materialelor. Ratele de productivitate măsoară eficiența cu care o economie utilizează resursele pentru producție, în timp ce ratele de utilizare circulară a materialelor măsoară ponderea materialelor recuperate și reintroduse în economie.
Sunt necesare mai multe acțiuni pentru a îmbunătăți potențialul de reciclare al materialelor plastice, al materialelor de construcții și al textilelor. Prevenirea generării de deșeuri rămâne o provocare importantă în toate statele membre, iar în unele țări trebuie încă rezolvată problema depozitelor de deșeuri care nu respectă standardele.
- Poluarea aerului reprezintă în continuare o preocupare majoră pentru sănătatea cetățenilor europeni.
Statele membre trebuie să îndeplinească cerințele de monitorizare a calității aerului într-un mod sistematic și consecvent pentru o mai bună asigurare a calității aerului la nivel național și la nivelul UE. Pentru respectarea cerințelor, este nevoie de măsuri stricte, în special trecerea la o mobilitate durabilă bazată pe surse regenerabile de energie, introducerea unor tehnici agricole cu emisii scăzute, inclusiv pentru gestionarea efectivelor de animale, a gunoiului de grajd și a îngrășămintelor.
- Clima: în general, există un nivel bun de punere în aplicare a legislației în domeniul climei la nivelul UE; în prezent, este important să se convină asupra pachetului de măsuri, iar acest pachet să se pună în aplicare pentru îndeplinirea obiectivului de -55 % stabilit în Legea climei pentru 2030.
Cu toate acestea, eforturile de adaptare în fiecare stat membru și la nivelul UE trebuie intensificate pentru a face față realității dure a impactului tot mai mare asupra climei. Măsurile adecvate de prevenire și/sau de reducere la minimum a daunelor provocate de schimbările climatice aduc beneficii economice, de mediu și sociale semnificative.
Comentarii