UPDATE

Președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă în care a spus că astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene.

"Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră! Avem, așadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupției. Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute, în raportul făcut public, progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările și obiectivele fixate prin MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, așa cum au fost stabilite la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană", a spus șeful țării.

Iohannis a mai precizat că acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră.

"De acum înainte, România va fi, la fel ca și toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul Mecanismului generalizat privind statul de drept.Anul acesta, Parlamentul României a adoptat legile fundamentale ale sistemului judiciar, pe care le-am promulgat după ce Curtea Constituțională le-a declarat constituționale. România a demonstrat voință politică, dar mai ales o puternică susținere a cetățenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic și pentru a relua rapid reformele, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Mă bucur că toate aceste progrese au fost consemnate în Raportul MCV de astăzi, pentru că aceste reforme sunt esențiale în primul rând pentru români", a mai adăugat acesta.

Klaus Iohannis a mai spus și că cetățenii au dreptul la un sistem de justiție independent, funcțional, eficient, la o societate în care combaterea corupției și integritatea sunt obiective pe deplin asumate.

"Felicit autoritățile - Guvernul României, ministrul justiției, Parlamentul și instituțiile din sistemul judiciar - pentru aceste rezultate și îmi exprim aprecierea și pentru eforturile diplomatice, inclusiv ale Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, care au contribuit la atingerea acestui obiectiv. Mulțumesc, de asemenea, Comisiei Europene, Președintei Ursula von der Leyen, pentru sprijinul constant și pentru dialogul deschis. Dialogul a vizat, totodată, și Comisia de la Veneția, care a constatat recent că elementele esențiale din pachetul legilor justiției respectă standardele europene. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre comune, la nivel de autorități și societate, trebuie să continue. Sunt convins și încrezător că realizările confirmate astăzi de Comisia Europeană vor fi urmate și de altele, astfel încât independența și eficiența justiției, ca și combaterea corupției să rămână constante ireversibile pentru România", a conchis șeful statului.

+++

Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiționalitățile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marți de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției apreciază progresele realizate de România în privința recomandărilor și îndeplinirea condiționalităților MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.

Evaluarea "remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici și instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar și a combate corupția", se arată într-un comunicat al Executivului UE.

Printre reformele importante se numără legile justiției recent adoptate și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar.Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ține cont de opinia Comisiei de la Veneția în privința legilor justiției și să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie, notează Agerpres.

"În privința luptei împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a implementa o nouă strategie națională anticorupție, iar în 2021 și 2022 s-a înregistrat din nou un bilanț pozitiv în legătură cu eficiența investigării și sancționării corupției la nivel înalt", se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat.

"Parlamentul a îmbunătățit procedura privind ridicarea imunității politice, iar instituțiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea și conflictele de interese și pentru gestionarea și recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient", adaugă Bruxellesul.

"De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum și în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea", mai notează Comisia Europeană, adăugând că "finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al României".

"Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislația UE și cu standardele internaționale anti-corupție", se mai menționează în raport.

Bruxellesul atrage totuși atenția că este important ca România "să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menționate în raport, în legi concrete și la implementarea lor", în cadrul mecanismului privind statul de drept.Implementarea efectivă a angajamentelor României și continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresele făcute sunt durabile și ireversibile, permițând închiderea cu succes a Mecanismului de Cooperare și Verificare.

''Ciclul anual de rapoarte privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim care urmează desființării SIIJ; funcționarea Inspecției Judiciare; resursele umane în sistemul judiciar; implementarea deciziilor judecătorești de către administrația publică; impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficienței luptei contra corupției și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către parlament.

Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste probleme au făcut deja obiectul recomandărilor din ultimul raport privind statul de drept și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte parte din procesul de monitorizare efectuat de Comisie în urma recomandărilor'', arată documentul.

Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și pe cele ale Parlamentului European. Executivul comunitar va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și în cel al României în următoarele luni.

Potrivit Executivului comunitar, obiectivele României din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și oportunități suplimentare de asistență din cadrul altor programe importante ale UE, precum Instrumentul pentru Sprijin Tehnic, vor contribui la reformele în desfășurare, precum Codurile Penale, vor acoperi lacunele existente în legislație și vor consolida eficiența luptei contra corupției.

+++

''Concluzia pe care o veți vedea în raport este că acum România îndeplinește cele patru condiționalități. Încă există câteva chestiuni care trebuie soluționate, dar din schimburile la nivel înalt și garanțiile date de autoritățile române aceste chestiuni vor fi rezolvate. Acum suntem în situația în care putem spune că cele patru condiționalități sunt îndeplinite și restul muncii care trebuie să fie făcută poate fi urmărită cu instrumentele convenționale, rapoartele privind statul de drept. (...) Este un raport pozitiv, un raport care ajunge la concluzia că MCV se poate opri și că monitorizarea viitoare poate avea loc în cadrul raportului privind statul de drept'', a explicat un oficial al executivului comunitar, potrivit Agerpres.

El a adăugat că deocamdată MCV nu dispare complet, întrucât trebuie așteptate reacțiile Consiliului și Parlamentului European, și că în concluziile raportului de marți sunt incluse unele elemente ce rămân să fie soluționate de România.

Printre chestiunile încă nerezolvate sunt finalizarea reformei Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Un alt angajament al părții române este de a analiza opinia Comisiei de la Veneția și a face eventuale ajustări.

Referitor la legile justiției, promulgate recent de președintele Klaus Iohannis, oficialul european a spus că evaluarea CE și a Comisiei de la Veneția este că actele normative respective sunt în general ''în direcția bună''.

''Au fost chestiuni, de exemplu răspunderea sau regimul disciplinar pentru judecători, care au fost corectate în aceste legi. Sunt de asemenea chestiuni organizatorice, cum ar fi cele privind inspecția judiciară, care au fost îmbunătățite. A existat o îmbunătățire a transparenței procedurii pentru numirea procurorilor din funcțiile de conducere. Toate merg în direcția bună. Am primit de asemenea un angajament la nivel înalt din partea autorităților române de a analiza recomandările suplimentare pe care le-ar putea avea Comisia de la Veneția, incluse în opinia de vineri. Sunt câteva elemente despre care ei (Comisia de la Veneția) consideră că ar trebui aliniate. Și este ceva ce vom monitoriza cu cea mai mare atenție'', a mai spus reprezentantul CE.

*****

Potrivit unor surse europene, Colegiul comisarilor discută astăzi un raport preliminar privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în cazul României.

Acesta ar urma să fie ridicat. Rămâne însă mecanismul comun de sancționare a statelor membre care nu respectă statul de drept.

Intrat în vigoare în ianuarie anul trecut, acest mecanism permite suspendarea plății fondurilor europene dacă se constată că într-un state membru există încălcări ale statului de drept care pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. 

Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți că România s-a coordonat cu reprezentații Comisiei Europene pentru a putea prezenta clarificări despre procesul de renunțare la MCV.

"Până în acest moment, toate elementele care au fost în discuție și în analiză de aproape 15 ani, din punctul nostru de vedere, au fost îndeplinite. Este vorba despre un examen al consolidării democrației și statului de drept în România și, odată cu acest raport, cred că va fi un semn de recunoaștere a faptului că țara noastră a făcut pași importanți și s-a încadrat în linia statelor europene", a fost reacția lui Ciucă.