Energie: Comisia a decis astăzi să trimită avize motivate Croației și României pentru nerespectarea anumitor dispoziții ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale [Regulamentul (UE) 2017/1938], în special în ceea ce privește obligațiile de notificare și aplicarea mecanismului de solidaritate.

Regulamentul stabilește cerințe de prevenire și reacție la întreruperile potențiale ale aprovizionării cu gaze în UE. În acest context, este esențial să existe evaluări ale riscurilor, planuri de acțiune preventive și planuri de urgență. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a regulamentului în toate statele membre, inclusiv eforturile de punere în aplicare a mecanismului de solidaritate.

În mai 2020, Comisia a decis să trimită acestor state membre scrisori de punere în întârziere. Între timp, toate statele membre vizate și-au prezentat planurile, cu excepția Croației și a României. Aceste două state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Climă: Comisia solicită României să își alinieze legislația națională la Directiva UE privind emisiile industriale (DEI) (Directiva 2010/75). Activitățile industriale au un impact semnificativ asupra mediului. Directiva privind emisiile industriale are ca scop să prevină și să reducă emisiile industriale nocive de pe teritoriul UE, promovând în același timp utilizarea unor tehnici care reduc emisiile poluante și care sunt eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pactul verde european, care vizează reducerea poluării la zero, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează în mod negativ sănătatea umană. Este esențial ca standardele privind calitatea aerului consfințite în legislația UE să fie pe deplin puse în aplicare pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

”Sistemul juridic român nu garantează punerea în aplicare a obiectivelor-cheie ale directivei, în special cele care se referă la faptul că instalațiile pot să funcționeze numai dacă dispun de autorizațiile necesare. Pe de o parte, sistemul juridic român, în forma sa actuală, introduce sancțiuni foarte mici și inadecvate, care nu asigură eficacitatea, proporționalitatea și caracterul disuasiv, astfel cum se prevede în directivă. Pe de altă parte, autoritățile române nu pun în aplicare legislația existentă în mod coerent la nivel administrativ (de exemplu, suspendarea funcționării instalațiilor fără autorizație), în timp ce sistemul judiciar român nu aplică sancțiunile, ceea ce anulează eficacitatea și caracterul disuasiv”.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a soluționa deficiențele semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Combaterea spălării banilor: Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Germaniei, Portugaliei și României din cauza transpunerii incorecte a celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor (DCSB4). Termenul de transpunere a DCSB4 a fost 27 iunie 2017. În urma unei evaluări a măsurilor de transpunere notificate de aceste state membre, Comisia a concluzionat că mai multe dispoziții din directivă nu au fost transpuse corect în legislația națională.

Lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului este esențială pentru asigurarea stabilității și securității financiare în Europa. Pentru a intensifica aceste eforturi, în data de 7 mai, Comisia a publicat un plan de acțiune în șase puncte, cu scopul de a consolida combaterea de către UE a spălării banilor și a finanțării terorismului. Cu toate acestea, în ultima perioadă, scandalurile legate de spălarea banilor au evidențiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE. Lacunele legislative dintr-un stat membru afectează UE în ansamblul său.

Din acest motiv, normele UE trebuie să fie puse în aplicare și respectarea lor trebuie supravegheată în mod eficient, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului nostru financiar.

În acest sens, Comisia a decis astăzi că statele membre în cauză trebuie să abordeze aspecte fundamentale ale cadrului de combatere a spălării banilor, cum ar fi schimbul adecvat de informații cu unitățile de informații financiare (FIU), cerințele de precauție privind clientela și cooperarea adecvată între FIU-uri, sau transparența registrelor centrale ale beneficiarilor reali.

Germania, Portugalia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde în mod satisfăcător argumentelor exprimate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.