"Prin negocierea acestui capitol, am finalizat discutiile pentru toate cele patru libertati, care constituie partea centrala a pietei interne a Uniunii Europene. Astfel, am adoptat si am inceput aplicarea acquis-ului, adica
pregatirea pentru intrarea in aceasta piata. Finalizarea negocierilor la capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor este esentiala, deoarece pregateste sistemul financiar romanesc pentru competitivitatea de pe piata
Uniunii Europene. In prezent, cea mai mare parte a legislatiei este armonizata cu acquis-ul comunitar, chiar daca o parte din aceasta va intra in vigoare ulterior. Dorim sa pregatim din timp operatorii romani pentru
competitia de pe piata europeana. Acestia trebuie sa se pregateasca insa si pentru a intra pe piata reprezentanta de celelalte 26 de state ale Uniunii Europene. Perioada de tranzitie obtinuta in negocieri acorda un timp mai indelungat societatilor de valori mobiliare pentru constituirea acestui fond de despagubire a investitorilor. Totusi, adoptarea prevederilor comunitare in domeniu asigura si investitorii ca nu se vor repeta cazuri de tipul FNI sau Caritas.

In ceea ce priveste protectia datelor personale, masurile luate sunt mult mai stricte, astfel incat, atunci cand cetatenii ofera unei companii datele lor personale, sa fie siguri ca acestea nu sunt folosite in alte scopuri decat cele pentru care ei si-au dat acordul si nici ca nu vor intra in posesia altor persoane neautorizate", a aratat dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu UE.

La capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale, s-au confirmat fondurile pe care le va primi Romania dupa aderarea la UE, ca fonduri structurale si de coeziune. Romania a obtinut in
negocieri, pentru perioada 2007-2009,  5,974 milioane Euro, impartite astfel: 1,399 milioane Euro in 2007, 1,972 milioane Euro in 2008 si 2,603 milioane Euro in 2009, dintre care, aproximativ doua treimi pentru fondurile structurale si o treime, pentru cele de coeziune. Acestea vor fi directionate catre cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea resurselor umane,  infrastructura de transport, energie si mediu, agricultura si pescuit, dezvoltare regionala etc. Pentru utilizarea acestor fonduri, a fost negociata o structura de
implementare pe mai multe paliere, atat la nivel central, cat si local.


Ministerul Finantelor Publice este coordonatorul cadrului de sprijin comunitar. Pentru fiecare program, autoritatile de management, organismele intermediare, agentiile de implementare si posibilii beneficiari difera, in functie de specificul programului.

"Sumele acordate de UE prin fonduri structurale si de coeziune  trebuie utilizate la maximum. Daca ne uitam la experienta statelor care au aderat anterior la Uniunea Europeana (Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia), putem
constata ca, in urma utilizarii fondurilor comunitare, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut semnificativ, rata somajului a scazut. Asadar, trebuie sa ne pregatim inca de pe acum pentru a beneficia la maximum de aceste fonduri.

"Filozofia de acordare a acestor fonduri comunitare este ca proiectele pentru atragerea lor trebuie sa porneasca de la nivel local, de la beneficiari, care pot fi agentii de dezvoltare regionala, agentii de mediu, companii, camere de comert, ONG-uri, sindicate, patronate, administratii locale, furnizori de servicii, universitati etc. Am lasat deschisa lista agentiilor de implementare si a beneficiarilor finali si speram ca, in perioada ramasa pana la data aderarii, in Romania, aceste organisme sa atinga capacitatea necesara pentru a utiliza cat mai bine fondurile comunitare. Dar, la nivel central si local, crearea acestor institutii presupune o munca imensa.

Trebuie sa aplicam politica de dezvoltare regionala pe care am consolidat-o prin aceste negocieri si sa intarim cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei", considera dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu
UE.

MEDIU

La capitolul de negociere 22 - Mediul, au fost gasite solutii pentru 5 din cele 11 directive pentru care Romania a solicitat perioade de tranzitie. Pentru acestea, s-au obtinut perioade de tranzitie intre 1 si 3 ani pentru
instalatii cu activitate in domeniul petrolier (depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service); in domeniul incinerarii deseurilor, al industriei care poate deversa substante in mediul acvatic al
Comunitatii. Alte perioade de tranzitie de 2, respectiv 5 ani au fost obtinute pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice si pentru recuperarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje.

Romania a mai solicitat perioade de tranzitie in domeniile: managementul deseurilor, calitatea apei si poluarea industriala, care vor fi negociate in perioada urmatoare.

Declaratie Vasile Puscas

"Negocierile au fost foarte intense pentru acest capitol. Acquis-ul pentru domeniul mediului nu este usor de implementat, atingerea standardelor in domeniu necesitand costuri ridicate din partea administratiei publice, a
companiilor, insa, in final, se urmareste reducerea poluarii, o apa mai buna, mai putine deseuri si un aer mai curat pentru fiecare dintre noi. Perioadele de tranzitie au fost solicitate datorita costurilor ridicate necesare in acest domeniu, care au fost evaluate la aproximativ 27 de miliarde de euro pana la finalul perioadelor de tranzitie, dupa 2007. O particularitate a negocierilor pentru acest capitol a fost faptul ca perioadele de tranzitie nu s-au acordat pentru un domeniu sau ramura industriala, ci pentru fiecare instalatie in parte. De aceea, din 2002 am avut, impreuna cu colegii de la mediu, consultari cu agentii economici si administratiile publice, care au oferit argumente ca au nevoie de o perioada mai indelungata si au demonstrat, pentru fiecare instalatie in parte, prin planuri de afaceri etc., ce investitii vor realiza in fiecare an pentru ca, la finalul perioadei de tranzitie, sa indeplineasca normele comunitare de mediu, iar poluarea sa fie redusa. Toate aceste companii trebuie sa realizeze investitiile la care s-au angajat pentru ca, in final, sa avem, cu
totii, un mediu mai curat.

Pentru aplicarea politicilor comunitare de mediu este nevoie si de o intarire a capacitatii administrative, in sensul angajarii mai multor experti care sa supravegheze aplicarea acestor norme. Ministerul Mediului a
luat deja masuri in acest sens si, pana in prezent, peste 700 din cei 1500 de experti care vor fi angajati pana la data aderarii Romaniei la UE lucreaza deja in domeniu. Dar mai este nevoie si de o educatie a populatiei
in sensul unei culturi ecologice mai accentuate. Iar rolul mass-media si al ONG-urilor este decisiv in acest domeniu. De asemenea, este necesara dezvoltarea unui parteneriat public privat pentru realizarea tuturor
investitiilor de mediu. Ne vom stradui in continuare pentru obtinerea unor perioade de tranzitie pentru celelalte directive, astfel incat costurile de mediu sa fie esalonate pe o perioada mai indelungata, insa este in interesul
sanatatii noastre ca standardele in domeniu sa fie aplicate cat mai riguros. Si depinde de fiecare dintre noi ca mediul sa fie mai curat", a apreciat dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu UE.

Anexa: rezultatele obtinute de Romania in negocieri  la cap. 3. 21. 22.

CAPITOLUL 3 - libera circulatie a serviciilor 

ACQUIS-UL COMUNITAR

Libertatea de a furniza servicii presupune eliminarea restrictiilor privind dreptul de a furniza servicii intre statele membre ale Uniunii Europene. Acest capitol include prevederile din Tratat referitoare la dreptul de a se stabili si de a furniza servicii, precum si legislatia din domeniu, in special in ceea ce priveste serviciile financiare (bancare, de asigurare si de valori mobiliare), de protectie a datelor personale, precum si cele referitoare la societatea informationala. Tratatul CE prevede ca exista doua modalitati pentru ca liber profesionistii sa poata desfasura o activitate lucrativa: o persoana fizica sau juridica dintr-un anume stat
membru isi poate desfasura activitatea intr-un alt stat membru (dreptul de stabilire - art. 43/52) sau poate furniza servicii intr-o maniera temporara, in alt stat membru (dreptul de a furniza servicii - art. 49/59).

Istoricul negocierilor

Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - U.E., din 20 decembrie 2002.

Perioade de tranzitie

Romania a obtinut o perioada de tranzitie de cinci ani, pana la 1 ianuarie 2012, pentru transpunerea Directivei nr. 97/9/CE, privind schemele de compensare a investitorilor. Nivelul minim al compensarilor va ajunge la
20.000 euro la finalul perioadei de tranzitie.

Stadiul transpunerii si implementarii acquis-ului

In domeniul dreptului de stabilire si liberei praticari a serviciilor, Romania a eliminat deja o serie de bariere in calea liberei circulatii a serviciilor (eliminarea oricaror discriminari intre furnizorii de servicii romani si comunitari), din legislatia nationala, fiind demarat procesul de identificare si eliminare a barierelor din legislatia emisa la nivel local.

In domeniul serviciilor bancare, a fost adoptata Legea nr. 485/18.11.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 - Legea bancara, care transpune acquis-ul comunitar. A fost, de asemenea, amendata legislatia pentru functionarea Fondului de Garantie a Depozitelor in Sistemul Bancar, transpunandu-se prevederile acquis-ului comunitar, si a fost adoptata noua forma a Legii falimentului institutiilor de credit. A fost modificat Statutul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Banca Nationala a utilizat un proiect PHARE pentru a-si intari capacitatea administrativa de supraveghere a pietei bancare.

In domeniul asigurarilor, a fost adoptata Legea nr. 172/14.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania. De asemenea, Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor (CSA) a continuat implementarea legislatiei secundare (normele care reglementeaza activitatea societatilor de asigurare si intermediarilor in asigurari). CSA a finalizat elaborarea actelor normative care transpun prevederile directivelor UE in domeniu. CSA deruleaza un plan de pregatire a personalului, pentru supravegherea pietei asigurarilor.

Referitor la investitii si piata valorilor mobiliare, a fost adoptata Legea nr. 297/28.06.2004 privind piata de capital. Aceasta lege reglementeaza infiintarea si functionarea pietelor de instrumente financiare si a
organismelor de plasament colectiv, in scopul mobilizarii disponibilitatilor financiare prin intermediul investitiilor in instrumente financiare. Printr-un proiect PHARE cu Italia, in martie 2004 s-a introdus noul sistem electronic de supraveghere si monitorizare a tranzactiilor efectuate pe Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq. Acesta contribuie la imbunatatirea capacitatii de supraveghere a Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare (CNVM). In luna mai 2004, a fost aprobat de catre CNVM planul de formare profesionala, ce are in vedere posibilitatea instruirii personalului CNVM la entitatile pietei de capital din Romania. De asemenea, CNVM a incheiat Memorandumuri de intelegere cu autoritati din mai multe tari, avand ca obiective principale protectia investitorilor si promovarea integritatii pietelor financiare.

In ceea ce priveste serviciile nefinanciare, in sectorul protectiei datelor personale, a crescut  numarul operatorilor si al notificarilor depuse de acestia, precum si numarul posturilor efectiv ocupate in Directia pentru
protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, din cadrul institutiei Avocatul Poporului. Au fost luate masuri preliminare pentru infiintarea, Autoritatii de Control in domeniul procesarii datelor personale, ca institutie deplin autonoma.

 
Capitolul 21 - Politica regionala si Coordonarea instrumentelor structurale 

PREZENTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR - politica regionala

Politica regionala a Uniunii Europene se aplica doar statelor membre UE si se bazeaza pe solidaritatea financiara intre statele membre, astfel incat regiunile mai putin prospere si grupurile sociale defavorizate sa primeasca fonduri comunitare care, adaugate resurselor proprii, sa le permita dezvoltarea unor proiecte care sa contribuie la cresterea economica si recuperarea decalajelor dintre regiuni.

De exemplu, din bugetul pentru 2000-2006, transferurile de la bugetul comunitar pentru politica regionala (fonduri structurale si de coeziune) se cifreaza la aproximativ o treime din bugetul UE, adica 213 miliarde de Euro. 

Pentru ca impactul acestor fonduri sa fie maxim, 94% dintre acestea sunt concentrate conform a trei obiective, definite ca prioritati

- Obiectivul 1 (teritorial) - pentru regiunile cele mai sarace, fondurile sunt orientate spre infrastructura de baza, incurajarea investitiilor economice (in acest obiectiv sunt cuprinse aprox. 15 regiuni si primesc aproximativ 70% din fondurile alocate pentru politica regionala). Conform actualului acquis, Romania ar fi eligibila cu intreg teritoriul sau pentru Obiectivul1.

- Obiectivul 2 (teritorial) - sprijina reconversia sociala si economica din zonele industriale, rurale si cele dependente de pescuit, care intampina dificultati structurale (in zonele care beneficiaza in prezent de politica regionala conform obiectivului 2, traieste aproximativ 18% din populatia UE, care primeste 11,5% din fondurile totale)

-  Obiectivul 3 (tematic) - urmareste modernizarea sistemelor de instruire si promovare a ocuparii fortei de munca. Masurile finantate de obiectivul 3 acopera toata UE, cu exceptia regiunilor din obiectivul 1, unde
masurile de instruire si angajare sunt incluse in programele de eliminare a disparitatilor dintre regiuni. Obiectivul 3 primeste 12,3% din fondurile pentru bugetul 2000-2006.

Exista, de asemenea, patru Initiative comunitare care cauta solutii comune la probleme specifice:

- Cooperare trans-frontaliera, transnationala si interregionala (Interreg III)

- Dezvoltare durabila a oraselor si a zonelor urbane in declin (Urban II)

- Dezvoltare rurala prin initiative locale (Leader +)

- Combaterea inegalitatilor si discriminarii privind accesul la piata muncii (Equal)

Mai exista o alocare speciala a fondurilor pentru pescuit in afara Obiectivului I (0,5% din buget). De asemenea, exista prevederi prin care actiunile inovative si dezvoltarea sunt incurajate (0,51%)

Fondurile structurale finanteaza programe multi-anuale, pe baza unor strategii de dezvoltare realizate in parteneriat cu regiunile, Statele Membre si Comisia Europeana, tinand cont de liniile directoare trasate de
Comisie pentru intreaga Uniune. Finantarea comunitara atinge maximum 75% din costurile eligibile. Responsabilitatea principala pentru managementului acestor fonduri si pentru proiecte revine autoritatilor nationale si regionale. Domeniile principale pentru care sunt alocate aceste fonduri sunt:

- Dezvoltarea infrastructurii, precum transportul si energia

- Extinderea serviciilor de telecomunicatii

- Sprijinirea companiilor si instruirea angajatilor

- Acces la tehnologia informationala

Fondul de coeziune  finanteaza proiecte specifice privind infrastructura de mediu si transport. Pentru perioada de pre-aderare, programul ISPA este precursorul fondului de coeziune. Finantarea comunitara atinge maximum 80% din costurile eligibile.

Indiferent de tipul asistentei, aceste instrumente sunt doar complementare efortului national, pe care nu il inlocuiesc. 

Managementul financiar al fondurilor structurale: platile se fac anual; regula n+2: fondurile neutilizate timp de doi ani de la angajare sunt dezangajate automat; in momentul aprobarii programului se plateste un avans
de 7%; un sistem de rambursare pe baza cheltuielilor certificate merge pana la 95% din valoarea programului, plata finala de 5 % fiind realizata la sfarsitul programului, o rezerva de performanta de 4%.

Acest acquis comunitar este valabil pana in 2006 si este posibil sa se modifice din 2007. 

ISTORICUL NEGOCIERILOR 

Romania a deschis negocierile la capitolul 21 - Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor Structurale in cadrul Conferintei de Aderare din 21 martie 2002.

STADIUL IMPLEMENTARII ACQUIS-ULUI

Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala a creat baza legala pentru constituirea, in Romania, a opt regiuni de dezvoltare, corespunzand nivelului NUTS II (care au PIB pe cap de locuitor mai mic de 75% din media comunitara)

Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ - teritoriale si nu au personalitate juridica. Ele reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea si evaluarea atat a politicii de dezvoltare regionala, cat si
a programelor de coeziune economica si sociala. Regiunile de dezvoltare reprezinta, de asemenea, cadrul pentru colectarea datelor statistice specifice in conformitate cu regulamentele europene elaborate de EUROSTAT
pentru nivelul teritorial statistic NUTS II. Pentru a asigura stabilitatea clasificarii provizorii NUTS, Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala oficializeaza compozitia regiunilor NUTS II, prin precizarea
judetelor care compun regiunile respective.

Totodata, principiile politicii de coeziune: parteneriatul si planificarea multianuala sunt deja aplicate in gestionarea fondurilor de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD). Adoptarea principiului aditionalitatii este
facilitata prin asigurarea cofinantarii aferenta asistentei de pre-aderare.

Pana la data aderarii, partea din fondurile publice dedicata co-finantarii proiectelor finantate din  fondurile structurale si de coeziune vor fi excluse de la mecanismul repartizarii trimestriale. Aceste masuri sunt
necesare pentru managementul fondurilor structurale. Romania a realizat Planul National de Dezvoltare 2004-2006 si, in prezent, se lucreaza la elaborarea PND 2007-2013, care va stabili directiile principale spre care se vor orienta fondurile comunitare. 

CADRUL INSTITUTIONAL

Cadrul institutional urmareste crearea institutiilor care sa gestioneze fondurile comunitare, atat la nivel central, cat si la nivelul regiunilor de dezvoltare sau local. Toate institutiile trebuie sa fie operationale la data
aderarii.

Cadrul institutional, desemnat prin HG nr.497/2004 si HG 1179/2004, este structurat pe mai multe paliere: Cadrul de sprijin comunitar (coordonatorul la nivel national, va fi Ministerul Finantelor Publice), iar, la nivelele
urmatoare, autoritati de management, organisme intermediare, agentii de implementare si posibili beneficiari (pot cuprinde agentiile de dezvoltare regionala, ONG-uri, univesitati, patronate, sindicate, companii etc.). In
cadrul celui de-al doilea palier ar putea fi implicate si alte institutii in functie de necesitatile la nivel local.

Toate aceste Autoritati si-au elaborat organigrame, si-au evaluat necesarul de personal, precum si modalitatile de realizare a transferului de expertiza de la fondurile de pre-aderare la fondurile structurale. Pentru intarirea
capacitatii administrative, este in curs de elaborare un Plan de actiune pentru intarirea capacitatii administratiei romane pentru un management eficient al fondurilor structurale si al fondului de coeziune.

Coordonarea elaborarii Planului National de Dezvoltare 2007-2013 este realizata in cadrul Comitetului Interinstitutional pentru elaborarea Planului National de Dezvoltare, coordonat de MFP si avand in componenta
diverse institutii din administratia centrala, agentii de dezvoltare regionala, institute de cercetare si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

Aspecte financiare

Totalitatea sumelor angajate pentru actiunile structurale destinate Romaniei in perioada 2007 - 2009 este de 5,974 miliarde Euro (in preturile  anului 2004), impartite astfel: 2,4 % , 3,2 % si respectiv 4 % din nivelul PIB (pe baza acquis-ului actual, o treime intreaga alocare financiara a actiunilor structurale pentru  Romania va fi alocata Fondului de Coeziune). Astfel, estimarea fondurilor structurale si de coeziune va fi de: 

1399 milioane euro in 2007, 1972 milioane euro in 2008, 2603 milioane euro in 2009.

Procedurile prin care Romania va primi fonduri comunitare dupa 2007 se vor stabili in functie de acquis-ul comunitar la momentul respectiv. Suma negociata pentru fonduri structurale si de coeziune pentru perioada
2007-2009 nu se va mai modifica, indiferent de negocierile la bugetul UE 2007-2013. Sumele alocate Romaniei pentru perioada 2010-2013 vor fi negociate ulterior, in cadrul bugetului UE (2007-2013). Programarea pentru
perioada 2007-2009 nu va fi realizata insa separat, ci va fi inclusa in programarea 2007-2013, pe baza Planului National de Dezvoltare 2007-2013.

CAPITOLUL 22 - MEDIU

PREZENTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR

Actiunile comunitare de mediu s-au dezvoltat de-a lungul anilor ajungand ca prin Tratatul de creare a Uniunii Europene sa dobandeasca statutul de politica comunitara. Pasul urmator a fost facut de Tratatul de la Amsterdam,  care defineste principiul dezvoltarii durabile ca unul dintre obiectivele comunitare si stabileste ca una dintre prioritatile absolute atingerea unui grad inalt de protectie a mediului.  De asemenea, mentioneaza explicit necesitatea ca problematica protectiei mediului sa fie integrata in toate politicile sectoriale ale Comunitatii.

Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilita prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilitatii protectiei mediului, prin includerea acesteia in politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de
masuri de prevenire, prin respectarea principiului poluatorul plateste, prin combaterea poluarii la sursa si prin asumarea in comun a responsabilitatii. Acquis-ul acopera un numar mare de sectoare, precum:
calitatea aerului si schimbari climatice, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale si managementul riscului, substante chimice si organisme modificate genetic, zgomot,
protectie civila, securitate nucleara si radioprotectie.

Transpunerea acquis-ului referitor la protectia mediului in legislatia nationala si aplicarea sa trebuie sa urmareasca:
- legislatia cadru a Uniunii Europene (inclusiv accesul la informatie si evaluarea impactului de mediu);
- masuri derivand din conventiile internationale la care Uniunea este parte;
- reducerea poluarii globale si trans-frontaliere;
- legislatia privind protectia naturii (care urmareste conservarea biodiversitatii),
- masuri care sa asigure functionarea pietei interne (de exemplu, standardele de produs).
Trebuie avuta in vedere includerea cerintelor referitoare la protectia mediului si in alte domenii, pentru a contribui la o dezvoltare durabila.

Istoricul negocierilor

Negocierile pentru acest capitol au fost deschise in 21 martie 2001

Perioade de tranzitie

Romania a obtinut, la actuala Conferinta de aderare, perioade de tranzitie pentru urmatoarele directive:

Compusi organici volatili

Directiva 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service

- 1 an perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2007, pentru:

- 115 instalatii de depozitare la 12 terminale, cu o capacitate intre 25 000 - 50 000 tone/an

- 138 de instalatii de depozitare la 13 terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/an

- 36 instalatii de incarcare si descarcare pentru containere mobile la 12 terminale, cu o capacitate intre 25.000 - 150.000 tone/an

- 82 de instalatii de incarcare si descarcare pentru containere mobile la 18 terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/an

- 31 de containere mobile (cisterne)

- 116 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate mai mare de 1000 m3/ an

- 49 de instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate de 500-1000 m3/ an

- 23 de instalatii de incarcare in depozitele de la statiile dealimentare cu o capacitate mai mica de 500m3/an

      2 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2008, pentru:

-  4 instalatii de stocare si un terminal cu capacitate intre 25.000-50.000 tone/ an

- 57 de instalatii de stocare si 10 terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/an

- 14 instalatii de incarcare si descarcare a containerelor mobile la 11 terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/ an

- 101 containere mobile (cisterne)

- 19 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate mai mare de 1000m3/ an

- 11 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de
alimentare, cu o capacitate intre 500- 1000m3/ an

-  14 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de
alimentare, cu o capacitate mai mica de 500 m3/ an

       3 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2009, pentru:

- 526 de instalatii de stocare la 63 de terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/an

- 114 instalatii de incarcare si descarcare a containerelor mobile la 58 de terminale, cu o capacitate mai mica de 25.000 tone/an

-  432 de containere mobile (cisterne)

- 106 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate intre 500- 1000m3/ an

- 85 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate intre 500- 1000m3/ an

- 188 instalatii de incarcare in depozitele de la statiile de alimentare, cu o capacitate mai mica de 500 m3/ an

 Managementul deseurilor

Directiva 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata de Directiva 2004/12/EC

-  5 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2011, pentru atingerea unui nivel de 50% recuperare si 15% pentru reciclarea plasticului

-  5 ani perioada de tranzitie, considerand 2008 ca an de referinta, pana in 31 decembrie 2013, pentru atingerea unui nivel de 60% recuperare globala si 55% pentru reciclarea sticlei, conform directivei 94/62/EC

-  3 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2011, pentru atingerea unui nivel de 15% de reciclare a lemnului

Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

- pana la 2 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2008, pentru rezolvarea situatiei a 110 instalatii neconforme cu acquis-ul pentru incinerarea resturilor si deseurilor rezultate din activitati medicale, dupa
cum urmeaza:

- 1 an perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2007, pentru 52 de instalatii pentru incinerarea resturilor si deseurilor rezultate din activitati medicale

- 2 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2008, pentru 58 de instalatii pentru incinerarea resturilor si deseurilor rezultate din activitati medicale.

Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice

- 2 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2008, pentru atingerea nivelului de colectare de 4 kg deseuri electrice si electronice/locuitor/an (art. 5.5)

- 2 ani perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2008, pentru atingerea tintelor de reciclare si recuperare (art. 7.2)

Calitatea apei

Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii

- Perioada de tranzitie de 3 ani (pana la 31 decembrie 2009), pentru aplicarea integrala a prevederilor directivei, pentru:

- Pentru cinci substante periculoase - Hexaclorbenzen (HCB), Hexaclorbutadiena (HCBD), 1,2 - Dichloretan, Tricloretilena, Triclorbenzen
- Perioada de tranzitie pentru 21 de unitati din industria chimica (anorganica, organica, cauciuc, petrochimica, hartie si celuloza)

- Pentru doua substante periculoase: cadmiu si mercur
- Perioada de tranzitie pentru 27 de unitati industriale

- Pentru o substanta periculoasa: Lindan

- Perioada de tranzitie pentru 3 unitati industriale

Romania a mai solicitat perioade de tranzitie in domeniile managementul deseurilor, calitatea apei si poluarea industriala, care vor fi negociate in perioada imediat urmatoare.

Stadiul transpunerii si implementarii acquis-ului

Cea mai mare parte a prevederilor acquis-ului comunitar a fost transpusa in legislatia romana si este in curs de aplicare, iar din punct de vedere institutional, au fost create si intarite institutiile necesare pentru monitorizarea, controlul si aplicarea acquis-ului comunitar.

In domeniul legislatiei orizontale, a fost adoptat cadrul legislativ necesar aplicarii acquis-ului. Pentru a asigura accesul publicului la informatia de mediu, au fost initiate un sistem informatic si o baza de date care va fi
instalata in cadrul Agentiei Nationale de Protectie a Mediului. De asemenea, site-ul MMGA afiseaza lista informatiilor de mediu detinute de Autoritatile de Protectie a Mediului, de alte autoritati publice locale si de
autoritatile centrale.

In domeniul calitatii aerului, au fost elaborate metodologia si structura Planului National de Actiune pentru Schimbari Climatice cu sprijinul reprezentantilor ministerelor, institutelor de cercetare si asociatiilor profesionale interesate. In 2001, a fost realizata o evaluare preliminara a  calitatii aerului, cu sprijin danez, in mai multe aglomerari urbane si a fost elaborat Ghidul pentru realizarea evaluarii preliminare a calitatii
aerului.

In domeniul managementului deseurilor, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) si Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) au fost disponibile pentru consultari publice, urmand a fi aprobate pana la sfarsitul acestui an.

A fost finalizat inventarul instalatiilor de incinerare si coincinerare; au fost evaluate costurile pentru implementarea directivei privind incinerarea deseurilor si a directivei privind ambalajele si deseurile de ambalaje, care se ridica la peste 700 de  milioane de euro.

Odata cu elaborarea planurilor de implementare, a fost stabilita si strategia pentru implementarea colectarii selective in Romania, implementarea urmand a se realiza etapizat, in trei perioade, incepand din
2004:

In domeniul calitatea apei, s-a derulat proiectul pilot "Controlul Poluarii in Agricultura", realizat impreuna cu Banca Mondiala, in judetul Calarasi. De asemenea, a fost elaborata o strategie prin care sa fie redusa poluarea
apelor subterane cu substante provenite din duse agricole.

In domeniul protectia naturii, au fost delimitate 8 site-uri din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (regiunea biogeografica Marea Neagra), un site in regiunea biogeografica Marea Neagra, un site in regiunea biogeografica Stepica si trei site-uri in regiunea biogeografica Alpina. Delimitarea
regiunii biogeografice Alpina este in curs de realizare, in momentul de fata fiind disponibila delimitarea in GIS a Carpatilor (realizata in cadrul Conventiei Carpatice). Au fost cartate in sistem GIS unele tipuri de habitate din regiunile Stepica si Marea Neagra.

In domeniul substante chimice periculoase, a fost elaborat Programul national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, in cadrul caruia s-a identificat, in luna ianuarie 2004, lista proiectelor de eliminare a substantelor care depreciaza stratul de ozon, conform HG 58/2004.

In domeniul protectiei civile, pentru stabilirea unui cadru comunitar de actiune pentru co-operare in domeniul poluarilor marine accidentale sau deliberate, au fost organizate sesiuni de pregatire profesionala a personalului responsabil din cadrul Comandamentului Operativ de Depoluare Marina, precum si doua cursuri referitoare la implementarea Planului National de Contingenta in cazul poluarilor marine cu petrol si a viitorului Plan de Contingenta in cazul poluarilor marine cu substante periculoase.

CADRUL INSTITUTIONAL

A fost creat cadrul institutional necesar implementarii acquis-ului comunitar de mediu. In prezent, structura institutionala include: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
si Agentiile Regionale si Locale pentru Protectia Mediului.

Totodata, organismul de supraveghere a aplicarii legislatiei de mediu este Garda Nationala de Mediu, corp specializat de control si inspectie, cu statut specific si atributii in prevenirea, constatarea si sanctionarea
incalcarii prevederilor legale in domeniul protectiei mediului.

A fost stabilita o Strategie de crestere a numarului de personal in domeniul mediului, care prevede o suplimentare totala a personalului implicat in activitatea de protectiei a mediului (atat la nivel central cat si regional si local) cu 1660 de posturi pana la sfarsitul anului 2006, repartizati atat la nivel central, cat si regional si local.

Prioritati

- Corelarea investitiilor in acest domeniu cu - investitiile din alte sectoare (ex. reabilitarea retelei rutiere urbane) pentru eficientizarea efortului investitional

- Promovarea de parteneriate public-privat pentru realizarea marilor investitii de infrastructura de mediu (statii de tratare si epurare a apelor uzate, reabilitarea retelelor de canalizare, depozite de deseuri,
incineratoare)

- Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local, astfel incat sa se asigure compatibilitatea acesteia cu cea a Uniunii Europene.

- Intensificarea dialogului cu actorii din domeniu (inclusiv cei industriali) pentru identificarea solutiilor optime de implementare a legislatiei comunitare.

- Cresterea fondurilor alocate de la bugetul de stat si prin atragerea de finantari pentru investitii in proiecte de mediu.

SURSA: MIE