Comisia Europeană a promis că nu va face economii și va mobiliza toate fondurile disponibile pentru a ajuta statele membre să reducă impactul social și economic al epidemiei de coronavirus.

Comisia Europeană a anunțat în urmă cu câteva săptămâni Inițiativa pentru investiții ca răspuns la criza coronavirusului, propunând alocarea a peste 37 miliarde de euro pentru lupta împotriva COVID-19.

României îi revin aproximativ 3,1 miliarde de euro din acest pachet, iar obiectivul este de a utiliza banii în mod eficient, cât mai curând posibil, potrivit Comisiei.

În plus, Comisia Europeană a relaxat regulile privind ajutorul de stat și a propus și eliminarea temporară a restricțiilor bugetare, permițând astfel statelor membre să aloce mai mulți bani pentru susținerea economiei și populației, fără a avea grijă că vor depăși limita de 3% din PIB permisă de UE pentru deficitul bugetar.

România a propus deja mai multe măsuri de sprijin, evaluate de ministrul finanțelor Florin Cîțu la circa 3% din PIB, cum ar fi subvenționarea creditelor pentru IMM-uri, rambursarea mai rapidă a TVA și plata unei părți din indemnizațiile de șomaj tehnic.  

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat luni că plăți pentru șomajul tehnic, în valoare totală de 300 de milioane de euro, precum și echipamente medicale în valoare totală de 350 de milioane de euro vor putea fi decontate din fonduri europene.

Ministrul a arătat că este posibilă chiar o majorare a sumei alocate pentru șomajul tehnic, prin relocarea fondurilor de la alte apeluri de proiecte. „În perioada următoare, facem o evaluare a acelor apeluri de proiecte care nu se mai potrivesc pe situația curentă, să ne pregătim pentru o eventuală majorare de fonduri, dacă va fi cazul, pentru ceea ce înseamnă șomajul tehnic”, a spus ministrul.

Boloș a precizat că și achiziții de echipamente medicale și echipamente de protecție medicală în valoare de 350 de milioane de euro vor putea fi, de asemenea, decontate din fonduri europene.

De altfel, Boloș anunțase încă de acum o săptămână că România a primit o primă parte din sprijinul financiar promis de UE. „În această perioadă, Comisia Europeană ne-a asigurat două tranșe de fonduri europene. O primă tranșă, în valoare de 660 de milioane euro, care reprezintă așa-zisa prefinanțare pe care nu mai avem obligația să o justificăm decât la sfârșitul perioadei de închidere a programelor operaționale, deci avem o primă tranșă de bani în conturile deschise la BNR, și o a doua tranșă, care urmează să vină în luna aprilie, este în valoare de 637 de milioane de euro, care va asigura, de asemenea, lichiditatea necesară pentru aceste categorii de cheltuieli pe care le avem în această perioadă”, spunea Boloș marțea trecută, la TVR.

Pe lângă cele 350 de milioane de euro puse la dispoziție pentru achiziția de echipamente medicale și teste COVID-19, România a mai primit o finanțare de 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Chiar dacă acești bani nu sunt legați direct de criza actuală, echipamentele ce sunt achiziționate cu sprijin european - ambulanțe, linii tehnice de întreținere a echipamentelor de protecție și chiar elicoptere - pot fi folosite și pentru pacienții cu COVID-19.

În contextul finanțărilor propuse, România consideră că este necesară o flexibilitate sporită din partea Comisiei Europene și este nevoie de soluții adaptate pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor în creștere din domeniul sănătății și pentru combaterea efectelor economice.

Separat, Comisia Europeană propune acum și modificarea proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 pentru a include un pachet de măsuri pentru a reveni după criza provocată de coronavirus. România ar trebui să profite de situație pentru a cere creșterea bugetului comunitar, în condițiile în care sunt încă state membre care ar vrea o Uniune Europeană mai frugală.

„Șapte ani este o perioadă foarte lungă de timp și cu siguranță vor apărea multe crize pe care este imposibil să le prezicem acum. Așa a fost și de-a lungul ultimilor șapte ani. Un buget prea mic înseamnă că Uniunea Europeană nu poate răspunde crizelor care apar sau că asta se va face prin reducerea finanțării pentru prioritățile tradiționale”, spune eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan.

„Dacă vrem o Uniune Europeană puternică, o Uniunea Europeană care să rezolve problemele oamenilor, atunci trebuie să dăm Uniunii Europene instrumentele necesare, iar bugetul este unul din instrumentele cheie”, concluzionează europarlamentarul.