Comisia Europeană a anunțat miercuri că îndeamnă România, Grecia și Malta să-și adopte primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019.

Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare. Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat.

România a primit un aviz motivat și în privința politicilor  climatice, Comisia solicitând României să notifice măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Avizul motivat a fost trimis din cauza faptului că autoritățile române nu au adoptat măsuri privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze generate de activitățile umane, utilizate în numeroase aplicații industriale. Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate din UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23 000 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon, CO2).

Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile legate de introducerea pe piață a produselor care conțin aceste gaze.

În temeiul normelor adoptate de statele membre, ar fi trebuit să fie introduse sancțiuni până la 1 ianuarie 2017 și să fie luate toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii lor în aplicare.

Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Introducerea în legislația națională a unor sancțiuni adecvate reprezintă un element esențial pentru asigurarea conformității cu regulamentul și, prin urmare, pentru limitarea schimbărilor climatice. Existența sancțiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi.

De asemenea, statele membre au convenit să notifice Comisiei măsurile naționale privind sancțiunile până la 1 ianuarie 2017.

Până în prezent, Comisia nu a primit nicio notificare din partea României referitoare la măsurile naționale privind sancțiunile, astfel că a trecut la a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând României, în urma scrisorii de punere în întârziere din iulie 2019, un aviz motivat.

România are la dispoziție două luni de la data primirii avizului motivat pentru a comunica măsurile respective Comisiei.