Decizia Washingtonului de a pune pe lista neagră Lukoil și Rosneft a aruncat în haos țările UE unde sunt prezente cele două companii petroliere rusești, acestea încercând să evite blocaje ale aprovizionării cu combustibil înainte de 21 noiembrie, data intrării în vigoare a sancțiunilor.

Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat o nouă lege care permite guvernului să numească un administrator pentru uriașa rafinărie Burgas, deținută de Lukoil, conferindu-i acestuia puteri extinse de a prelua controlul operațional, de a aproba vânzarea rafinăriei și chiar de a o naționaliza, dacă este necesar. Între timp, Sofia explorează posibilitatea de a solicita o scutire de la sancțiuni.

România — unde se află rafinăria Petrotel a Lukoil — nu a luat încă o decizie oficială. Dar Bucureștiul analizează, de asemenea, posibilitatea de a cere o „prelungire” a termenului sancțiunilor, în timp ce își conturează propria strategie, a declarat un înalt oficial guvernamental, sub protecția anonimatului. Naționalizarea este considerată o „ultimă opțiune”, a adăugat acesta.

Cu toate acestea, ministrul român al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat pentru „Politico” că Bucureștiul este „pregătit” din punct de vedere operațional pentru orice scenariu. Planul guvernului va urmări „să mențină activitatea economică a României, dar, în același timp, să oprească finanțarea Federației Ruse”, a precizat el.

Trezoreria SUA — care trebuie să aprobe orice vânzare — și Comisia Europeană au refuzat să comenteze.

Eforturile de a găsi noi proprietari pentru rafinării au fost complicate suplimentar după ce compania elvețiană de trading Gunvor și-a retras joi oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, în urma unei critici dure a ofertei de către Trezoreria SUA.

Noile măsuri afectează și alte țări din UE. Germania a obținut o scutire de șase luni pentru rafinăria Schwedt, deținută de Rosneft, aflată sub control guvernamental din 2022. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a călătorit vineri la Washington în încercarea de a obține o derogare pentru importurile de petrol rusesc prin conducte pentru Ungaria și Slovacia.

Sancțiunile vin într-un moment în care președintele Donald Trump este din ce în ce mai frustrat de eforturile stagnante de a obține o încetare a focului în Ucraina. La rândul său, UE și-a intensificat în ultimele luni campania de eliminare a dependenței energetice rămase față de Moscova.

Dificultăți de tranziție

Tehnic, obținerea unor scutiri sau numirea unui administrator susținut de stat nu ar trebui să fie o problemă.

Totuși, în scenariul cel mai nefavorabil — în care rafinăriile își încetează activitatea — consecințele ar fi foarte diferite pentru cele două țări.

În Bulgaria, unde rafinăria deținută de ruși asigură până la 80% din necesarul de combustibil al țării, oprirea ar lăsa Sofia „fără aprovizionare până la sfârșitul anului”, a declarat Martin Vladimirov, analist la Centrul pentru Studiul Democrației.

În România, rafinăria furnizează în jur de „20%” din combustibil, spune Ana Otilia Nuțu, analist în energie la Expert Forum. O oprire ar duce la „câteva luni” de scumpiri moderate, în timp ce țara ar căuta importuri alternative.

Totuși, oprirea ar putea afecta exporturile către Republica Moldova, a avertizat ea. Iar „dacă Moldova este lovită grav, atunci va fi o altă … oportunitate uriașă de propagandă pentru Rusia”, a precizat Nuțu.

Guvernul moldovean a propus vineri achiziția activelor Lukoil din țară, inclusiv un depozit de combustibil pentru aviație, și a cerut de asemenea o întârziere în aplicarea sancțiunilor.

Mihail Krutihin, co-fondator al consultanței RusEnergy și expert în industria energetică rusă, a fost de acord că rafinăriile pot „continua să funcționeze” în siguranță dacă viitorul proprietar păstrează personalul actual și angajează experți suplimentari.

Provocări la vânzare

Problemele reale apar însă după aceea.

În primul rând, va fi greu de găsit cumpărători. Ambele rafinării sunt „bine administrate”, a spus un fost executiv Lukoil. Dar găsirea unei firme dispuse să-și asume riscuri legale legate de sancțiuni, costuri ridicate ale transportului, prime de asigurare mari și investiții constante necesare va fi „dificilă”, a spus acesta.

Vladimirov estimează valoarea rafinăriei din Bulgaria la 1,5 miliarde de dolari, însă Petrotel din România este mai puțin atractivă, afirmă Nuțu. Instalația, care a avut în 2023 o cifră de afaceri sub 40 de milioane de euro, este împovărată de datorii și „are nevoie de investiții foarte mari”, spune ea.

Lukoil nu a răspuns solicitării „Politico” de a comenta.

În plus, viitoarele litigii internaționale reprezintă o altă provocare — mai ales în cazul preluării de către stat.

Parlamentarii bulgari au adoptat vineri prima versiune a legii privind preluarea rafinăriei în 30 de secunde. Acea „grabă și lipsa totală a unei proceduri normale riscă să ducă la numeroase greșeli grave”, a declarat Ivaylo Mirchev, deputat al opoziției.

„Acum intenționează să acorde administratorului asemenea puteri extraordinare încât, în final, 'Lukoil' va da Bulgaria în judecată — iar banii vor ajunge în Rusia”, a avertizat el.

Ministerul bulgar al Energiei a refuzat să comenteze.

În schimb, Nuțu afirmă că decizia privind vânzarea rafinăriilor trebuie luată „la nivelul UE”, pentru a preveni riscul ca Lukoil să ocolească sancțiunile americane.

Ministrul Energiei din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, este de acord. Orice s-ar întâmpla, Bruxelles-ul ar trebui să verifice potențialii cumpărători înainte de vânzare, având în vedere riscul persistenței influenței ruse.

„Comisia Europeană are drept de monitorizare”, a declarat el pentru „Politico”. „În acest caz, toate opțiunile ar trebui analizate.”