La câteva luni după alegerile europene, sondajul Eurobarometru de toamnă al Parlamentului, Parlametru 2019, evidențiază faptul că cetățenii europeni au o opinie foarte favorabilă cu privire la apartenența la Uniunea Europeană: aproape șase europeni din zece continuă să fie în favoarea apartenenței țării lor la Uniune.

În 25 de state membre, majoritatea respondenților consideră că apartenența la UE e "un lucru bun". Nivelul de susținere variază între 81% în Irlanda și Luxemburg și 42% în Regatul Unit. În România, 55% spun că e un "lucru bun" calitatea de stat membru UE. În Italia, Cehia și Slovacia, majoritatea crede că apartenența la UE nu e nici bună, dar nici rea pentru țara lor. 

11% consideră că UE e "un lucru rău" pentru țara lor, cele mai mari procente înregistrându-se în Regatul Unit (24%), Italia (17%), Austria (16%) și România (15%).  

52% dintre cetățenii europeni sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în Uniunea Europeană, iar 56 % împărtășesc această opinie cu privire la propria lor țară. În 14 țări, gradul general de satisfacție față de democrația europeană este mai mare decât cel față de sistemul național. Aceste diferențe sunt deosebit de evidente în cazul unor țări precum România, Croația, Lituania, Bulgaria, Letonia și Polonia. 

Cei mai nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor sunt grecii - 32%, "flancați" îndeaproape de croați - 33% și de români - 34%. Cei mai mulțumiți sunt danezii - 90%, urmați de luxemburghezi, olandezi, irlandezi și finlandezi.

În schimb, 46% dintre români au o părere "pozitivă" despre Parlamentul European, în timp ce 41% au o opinie neutră.

Românii sunt și singurii care cred că vocea lor contează în UE mai mult decât în propria țară - 47%, respectiv 44%. 

Potrivit sondajului publicat marți, 58% dintre respondenți se pronunță în favoarea unui Parlament European mai influent în viitor, o creștere cu șapte procentuale din primăvara anului 2019. Totodată, este scorul cel mai ridicat înregistrat la această întrebare din 2007 și până astăzi.

Schimbările climatice au devenit chestiunea prioritară numărul unu pentru majoritatea europenilor. Deși prioritățile nu sunt aceleași în toate statele membre, ca medie la nivelul UE schimbările climatice devansează combaterea sărăciei, a terorismului și a șomajului în vârful clasamentului.

Aproape șase din zece europeni consideră că protestele organizate de tineri în sprijinul acțiunilor climatice au avut un impact direct asupra politicilor atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Poluarea atmosferică este cea mai importantă problemă de mediu pentru peste două treimi dintre cetățenii Maltei (69%) și aproximativ jumătate din cei ai Bulgariei (52%) și Poloniei (49%), în timp ce defrișările sunt cele mai importante probleme în Lituania (63%), Estonia și România (ambele cu 54%). 

Cei mai puțin interesați de combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului, oceanelor și biodiversității sunt grecii (17%), românii (17%), letonii (15%) și bulgarii (14%).

În România, îmbunătățirea drepturilor consumatorilor și calitatea și accesul la servicii de sănătate pentru toți cetățenii se află în capul listei priorităților.

În privința valorilor europene, o majoritate clară consideră drepturile omului la nivel mondial, libertatea de exprimare și egalitatea de gen ca principalele valori fundamentale care trebuie păstrate în Uniunea Europeană.

Eurobarometrul din toamnă al PE oferă și o serie de clarificări cu privire la tipul de informații legate de Uniunea Europeană care i-ar interesa pe cetățenii europeni. Astfel, trei sferturi dintre europeni (77 %) ar dori să aibă mai multe informații cu privire la activitățile instituțiilor europene, în special cu privire la consecințele concrete ale legislației UE la nivel local, regional și național, precum și cu privire la activitățile Parlamentului European și ale deputaților.

Respondenții din cinci țări, în special din Europa de sud-est, ar vrea să primească mai multe informații cu privire la ce a făcut sau a schimbat concret UE în orașul, regiunea sau țara lor. În acest segment prima este Grecia (47%), urmată de România (40%), Croația (37%), Bulgaria (36%) și Slovacia (29%).

Întrebați dacă interesul lor personal față de afacerile europene s-a schimbat în ultimele douăsprezece luni, marea majoritate a respondenților declară că a rămas identic (62%), în timp ce 22% dintre cetățenii europeni declară că interesul lor a crescut, iar 15 % afirmă contrariul.

La nivel național, creșterea interesului pentru chestiunile europene este foarte semnificativă în Irlanda (45%) și în Regatul Unit (43%), reflectând, parțial, discursul public național dominat de dezbaterea pe tema Brexitului. La polul opus, în Italia și România, 27%, respectiv 22% din cetățeni susțin că interesul lor față de chestiunile europene a scăzut în ultimul an.