Nouă români cu vârste și niveluri de educație diferite și proveniți din medii sociale diverse au fost aleși să facă parte din fiecare din cele patru grupuri de dezbatere create în cadrul "Conferinței privind viitorul Europei", o inițiativă a instituțiilor Uniunii Europene - Parlament, Consiliu și Comisie - de a-i implica pe cetățenii statelor membre într-o amplă dezbatere despre cum ar trebui reformată UE, scrie Agerpres.

A treia și ultima reuniune a unuia din cele patru grupuri de dezbateri, axat pe democrație, valori și drepturi, stat de drept și securitate, are loc de vineri și până duminică la Florența. Evenimentul se va încheia cu adoptarea unor propuneri care, alături de sugestiile celorlalte panel-uri, vor fi înaintate în cele din urmă instituțiilor UE.

"Sunt încântată să particip la un astfel de eveniment. E o mare oportunitate. E o experiență inedită faptul că poți să cunoști oameni din toate zonele (Uniunii Europene - n.r.). Vezi că fiecare are problemele sale", declară pentru AGERPRES o pensionară din Pitești, Tudorița Ogradă, unul dintre cetățenii români din acest grup de discuție reunit la Florența.

Femeia își exprimă speranța că dezechilibrul economic dintre statele din estul UE și cele din Vest va putea fi redus. "Aș vrea să văd că se face ceva și pe partea asta. Și poate că, prin anumite decizii luate, vor crește și statele mai mici, pentru a mai reduce din decalajul economic" față de țările din vestul UE, adaugă Tudorița Ogradă.

"Văd cu optimism viitorul UE. Îmi pare bine că am văzut atât de mulți tineri (la discuții - n.r.). Ei trebuie să se implice mai mult, pentru că viitorul este în primul rând al lor", adaugă femeia.

Ea consideră că, atât timp cât are obligații ca celelalte țări, România ar trebui să aibă și aceleași drepturi în UE. În același timp, este de părerea că România poate avea un rol foarte important în luarea deciziilor.

Pentru Ilie Maga, un pensionar de 70 de ani dintr-o comună din județul Bacău, fost lăcătuș mecanic, participarea la dezbaterile grupului de cetățeni europeni în care a fost selectat a însemnat și primele sale ieșiri din țară, mai întâi la Strasbourg, unde a avut loc prima reuniune, în septembrie, urmată de o discuție online în noiembrie, iar acum la Florența, în Italia.

"A fost foarte interesant (...) S-a discutat despre fiecare țară, despre Uniunea Europeană, despre tineret, despre sănătate, despre egalități, despre ce ar fi mai bine (pentru oameni - n.r.)", spune bărbatul.

El consideră că fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să își aibă propriul program și propriile drepturi. "Fiecare țară trebuie să își facă treaba ei", precizează Ilie Maga.

"Am și nemulțumiri: nu trebuie sancționate țările care greșesc, pentru că și la (nivelul) UE se alege politic, așa cum e normal. Dar, atunci, fiecare își face politica lui. Contează cine e la putere: dacă e de-al lor, nu e sancționat. Părerea mea e ca toate funcțiile europene, în afară de europarlamentari, să fie câștigate prin concurs, nu numite politic", mai explică bărbatul.

El își dorește de asemenea ca românii să se apropie de nivelul de trai al celorlalți europeni, care este mult mai ridicat. Pentru a-și susține pledoaria, bărbatul poartă cu el talonul de pensie, care arată că are un venit de doar 1.553 de lei. "Mi-e rușine față de colegii mei", spune Ilie Maga, care, cu mândrie, explică faptul că a fost lăcătuș mecanic și că a lucrat pentru toate combinatele din țară.

Este optimist în legătură cu viitorul Europei, dar nu și în ceea ce privește viitorul României, despre care crede că "nu va fi salvată".

Un alt bărbat, din vestul țării și care a dorit să-și păstreze însă anonimatul, consideră că această "Conferință privind viitorul Europei" este un lucru "extraordinar".

"După ce am reușit, la un moment dat, să înțeleg ce se întâmplă în jur, trăiesc cu impresia că, într-adevăr, undeva la nivelul UE se încearcă un contact ceva mai direct cu cetățenii. Nu este o circotecă, o vacanță. Nu faptul că ne țin aici 10 ore să ne dăm cu părerea contează, ci ideea în sine. Cred că ăsta ar fi un început. Trebuie găsite modalități interesante prin care Uniunea Europeană să se apropie de cetățeni. Să încerce (....), mai ales în acele state unde democrația nu funcționează chiar așa cum ar trebui, un contact direct cu cetățenii, cu simplii cetățeni, oameni care nu au pregătire", spune bărbatul.

Deși recunoaște că în acest moment este o idee absurdă, el și-ar dori ca cetățenii din UE să poată alege prin vot universal un președinte european, tocmai pentru a exista o relație directă.

El mai este de părere că Europa trebuie să se schimbe cât mai repede. "Avem nevoie de o altfel de Europă, nu ca cea de acum. O Europă care să aibă mai multe puteri, în detrimentul puterii statelor. Nu înțeleg noțiunea de unitate în diversitate. Eu înțeleg UE ca o organizație foarte puternică, unde hotărârile care se iau devin obligatorii și imediate în state. O organizație care să nu poată da state afară, dar care să primească destul de ușor alte state. Aproape ca un stat federal", detaliază bărbatul.

El declară de asemenea că "decalajul imens" care există între vestul și estul blocului comunitar nu permite existența unei Europe cu adevărat unite, dar că fondurile europene pe care le primește România ar putea ajuta la reducerea diferențelor.

Claudiu Vatau, un tânăr economist și proprietarul unei mici afaceri în domeniul hotelier din Timișoara, consideră că este "foarte important ca părerea cetățeanului să fie luată în considerare și transpusă în acțiune", cu ajutorul experților.

Bărbatul spune că una din ideile sale, transpusă în cele din urmă într-o propunere, se referă la securitatea Uniunii Europene. "Securitatea UE nu înseamnă doar securitate teritorială, ci și securitate economică. Unul din aspectele importante de discutat este securitatea economică a Europei în fața amenințărilor Rusiei și Chinei", explică Claudiu Vatau.

"Viitorul UE îl văd bine. Se vrea (să existe) UE în continuare. Cred că și România vrea ca UE (să existe) în continuare. Și UE are nevoie de România, dar și de statele de pe lângă noi, cele balcanice. Cu siguranță UE va exista. Dar nu știu cât de transparentă și de benefică va deveni pentru fiecare stat membru. Eu sper să fie, în special pentru România", adaugă el.

Democrația și valorile europene sunt dezbătute de vineri până duminică, la Florența, de cetățeni din toate statele membre ale Uniunii Europene, cu ocazia unei noi sesiuni de discuții în cadrul amplului proiect numit "Conferința privind viitorul Europei", o încercare a instituțiilor UE de a se reconecta cu cetățenii și de a vedea direct care sunt opiniile lor legate de viitorul blocului comunitar.

Aproape 200 de cetățeni din toate țările membre ale Uniunii Europene, aproximativ 140 prezenți fizic și restul online, urmează să decidă, la finalul celor trei zile de întâlniri, o serie de propuneri care, la capătul întregului proces, vor fi transmise instituțiilor UE și vor viza subiecte precum democrația și valorile europene.

Cu sprijinul și asistența unor experți și coordonatori, propunerile cetățenilor europeni vor fi stabilite pe baza unor orientări care au fost decise la o reuniune precedentă și care abordează teme cum ar fi garantarea drepturilor și nediscriminarea, protejarea democrației și a statului de drept, reformarea UE, construirea identității europene sau consolidarea participării cetățenilor.

Cetățenii UE prezenți la evenimentul găzduit de European University Institute (EUI) din Florența constituie unul din cele patru mari grupuri de dezbatere create în cadrul "Conferinței privind viitorul Europei", intitulat 'Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate'. Reuniunea de la sfârșitul acestei săptămâni este a treia și ultima, după una care a avut loc la Strasbourg, între 24 și 26 septembrie, și o alta care s-a desfășurat online, în perioada 12-14 noiembrie.

Celelalte trei panel-uri, fiecare de asemenea format din circa 200 de cetățeni europeni și cu propriile reuniuni finale, desfășurate în alte orașe, se intitulează 'O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală', 'Schimbări climatice și mediu/sănătate' și 'UE în lume/migrație'.