Declarația reprezintă o lovitură pentru Trump, care, mai ales pe căi diplomatice, a căutat să pună capăt actualei invazii a Rusiei în Ucraina. El s-a agajat în tratative directe cu Putin, și a făcut asta în pofida temerilor manifestate de Kiev și de aliații din NATO, aceștia considerând că Moscova ar fi astfel recompensată pentru agresiunea sa după anii întregi de izolare impuși de Occident. Cea mai mare parte a Europei dorește să adopte o poziție dură față de Rusia.

Trump, care a spus că nu dorește o escaladare a războiului, trebuie acum să decidă ce presiuni mai mari ar putea impune Moscovei pentru a o convinge să ajungă la pace. Asta ar însemna niște sancțiuni și niște taxe mai dure impuse asupra economiei țării, bazată pe petrol, sau dotarea Ucrainei cu mai mult armament perfecționat, precum rachetele de croazieră Tomahawk, cu care să poată ataca obiective aflate pe teritoriul Rusiei.

„Din nefericire, trebuie să recunoaștem că marele prilej de la Anchorage în vederea unor acorduri a fost în mare parte pierdut, și asta, grație eforturilor depuse de opozanți și de aceia, mai ales europeni, care susțin ‘războiul până la ultimul ucrainean’”, a declarat Riabkov în fața Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus, n. red.) în limba rusă, după cum a relatat agenția oficială de presă TASS.

„Acesta este rezultatul acțiunilor distructive venite mai ales din partea europenilor, iar noi spunem asta în mod deschis și direct”.

Tensiuni între NATO și Rusia pe măsură ce războiul din Ucraina își continuă cursul

Războiul din Ucraina continuă dur, prin ciocniri de-alungul frontului estic și prin atacuri aeriene din ambele direcții, ele soldându-se deseori cu morți din rândul civililor. Kievul le este recunoscător partenerilor săi occidentali pentru ajutorul acordat în apărare, dar îi imploră să facă mai mult în privința sancțiunilor impuse Rusiei și să-și sporească livrările de armament.

Tensiunile dintre Rusia și țările membre NATO, mai ales cele din Europa, au crescut din cauza unor presupuse încălcări ale spațiului lor aerian de către dronele și avioanele rusești. Kremlinul a declarat că acuzațiile sunt lipsite de probe, dar NATO afirmă că Rusia încearcă să provoace, punând astfel la încercare alianța de apărare condusă de SUA.

Aliații NATO pomenesc totodată o serie de drone misterioase care roiesc, perturbă aeroporturile și zboară deasupra unor importante obiective de ordin militar, ei dând Rusia ca prin suspect, deși oficialii de la Kremlin au râs de cei care au sugerat că Moscova s-ar afla în spatele acestor incidente.

Una dintre justificările Rusiei pentru lansarea războiului împotriva Ucrainei a fost dorința de a îndepărta ambițiile Kievului de aderare la NATO, o alianță pe care Moscova o consideră o gravă amenințare la securitatea sa națională. Ucraina afirmă că a dorit aderarea la NATO ca să-și întărească securitatea și suveranitatea în fața agresiunii ruse – temeri care s-au dovedit întemeiate, date fiind invaziile din 2014 și 2022.

Sursa: Rador Radio România