Vizita lui Antony Blinken la Bruxelles pare o deplasare de urgență, pe fondul temerilor Ucrainei și ale multor țări europene în legătură cu sprijinul pentru Kiev după realegerea lui Donald Trump drept președinte al SUA, la care se adaugă criza politică din Germania, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Fostul președinte al SUA din perioada 2017-2021, care va reveni la Casa Albă în 20 ianuarie, a discutat telefonic deja cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și cu cel rus Vladimir Putin căruia i-a cerut să nu provoace o escaladare în actualul război, potrivit publicației The Washington Post.

Însă Kremlinul a dezmințit că Trump și Putin ar fi discutat, Moscova calificând informația drept o ''pură invenție''.

În ceea ce-l privește pe actualul președinte american Joe Biden, acesta dorește să accelereze livrarea ajutorului militar pentru Ucraina.

În același timp, Blinken a declarat după întrevederea cu șeful NATO, Mark Rutte, că aliații trebuie să-și concentreze cheltuielile militare pe "capabilitățile necesare". 

De asemenea, cei doi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la globalizarea conflictului din Ucraina și a prezenței soldaților nord-coreeni pe acest front.

"Forțele nord-coreene s-au angajat în luptă și acum, literalmente, în confruntări. Acest nou element cere un răspuns ferm, iar acesta va veni", a afirmat Blinken.

Implicarea nord-coreenilor va avea "un cost", acești soldați nord-coreeni reprezintă "o amenințare suplimentară pentru Ucraina", a spus și Rutte, adăugând că Putin plătește Phenianului pentru trimiterea soldaților prin transfer de tehnologie, ceea ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Occident, ci și pentru Coreea de Sud și Japonia.

"Și nu doar Coreea de Nord este activă. Știm de ceva timp că China, prin eludarea sancțiunilor, prin livrarea de bunuri cu dublă utilizare în Rusia, ajută la efortul de război", a mai spus el.

Rutte a reamintit că și Iranul livrează Rusiei drone, iar Moscova plătește în bani, fapt ce ajută Teheranul "să-și continue eforturile de a destabiliza Orientul Mijlociu și chiar dincolo de Orientul Mijlociu".

"Ceea ce vedem aici e că zona transatlantică și indo-pacifică nu sunt două teatre separate. Toate acestea devin din ce în ce mai combinate", a avertizat liderul NATO, subliniind că ceea ce se întâmplă în Ucraina are "acum un impact la nivel global".

La Washington însă, lucrurile sunt neclare privind modul în care va acționa Trump după ce va ajunge la Casa Albă.

The New York Times scrie că președintele ales ia în considerare nominalizarea senatorului de Florida Marco Rubio ca secretar de stat. 

Recent, Rubio a spus că sprijină Ucraina, dar războiul trebuie să se încheie.

Finanțarea SUA pentru Ucraina a ajuns "într-un impas", iar Ucraina "va fi dată înapoi cu 100 de ani", dacă războiul va continua, a susținut el.

"Nu sunt de partea Rusiei – dar, din păcate, realitatea este că felul în care războiul din Ucraina se va încheia este printr-un acord negociat”, a mai spus Rubio pentru NBC în septembrie.

Marți, Trump a anunțat că îl alege ca șef al Pentagonului pe Pete Hegseth, un jurnalist de la Fox News, un personaj fără experiență, dar care este pe aceeași lungime de undă cu Trump atunci când este vorba despre "generalii woke" din armata americană, notează AP.