Comisia lansează miercuri a doua etapă a consultării cu reprezentanții angajaților și ai antreprenorilor cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană.

Prima etapă a consultării a avut loc în perioada 14 ianuarie-25 februarie, când Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE, pe baza cărora a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE.

Comisia consideră că evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

„UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important”, susține Comisia, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

Executivul UE precizează că salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

• să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile
• să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea
• să reducă inegalitățile salariale în societate
• să sporească cererea internă și reziliența economiei
• să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor, susține Comisia Europeană.

Executivul comunitar nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali. 

Nu va exista un salariu minim universal. Orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice. Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, că ele acoperă suficiente persoane, că prevăd o consultare aprofundată cu partenerii sociali și că dispun de un mecanism de actualizare corespunzător.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

• salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
• cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
• partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;
• variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
• cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că există mecanisme de monitorizare. 

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020.