Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană se întâlnesc duminică, la Bruxelles, într-un summit extraordinar, pentru a discuta cine va ocupa cele mai înalte funcții din UE.

În acest an, șefii de stat și de guverne din statele membre trebuie să aleagă un nou președinte al Consiliului European, un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și va decide cu privire la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Dintre toate, cea mai disputată poziție este cea șef al Comisiei Europene, în special din cauză că Parlamentul European - care trebuie să valideze candidatul ales de Consiliu - a impus regula candidatului cap de listă (Spitzenkandidat), dar mai mulți lideri europeni nu vor să o aplice. Potrivit acestui sistem, care s-a aplicat prima dată în 2014, candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European devine șef al Comisiei (în 2014, a fost Jean Claude Juncker, din partea Partidului Popular European).

Și în acest an, PPE a obținut cele mai multe mandate, chiar dacă poziția familiei de centru-dreapta este slăbită față de acum cinci ani, și pretinde șefia Comisiei pentru Manfred Weber. Însă mai mulți lideri europeni s-au opus, susținând că Weber - care a fost șeful grupului popularilor din Parlamentul European - nu are deloc experiență la nivel executiv. Cel mai notabil opozant este președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în repetate rânduri că nu se simte legat de procedura Spitzenkandidat.

În schimb, Parlamentul European a spus că nu va valida niciun șef al Comisiei care nu este Spitzenkandidat. În aceste condiții, analiștii consideră că au crescut șansele candidaților cap de listă ale celorlalte formațiuni politice europene, respectiv ale lui Frans Timmermans, candidatul socialist care este în prezent prim-vicepreședinte al Comisiei și a fost membru al guvernului olandez, și ale lui Margrethe Vestager, fost ministru al economiei și de interne în guvernul danez, actualmente comisar european pentru concurență și candidata liberalilor.

Consiliul European s-a reunit imediat după alegerile pentru Parlamentul European, la sfârșitul lui mai și încă o dată pe 20 iunie, dar nu s-a pus încă de acord cu un nume pentru șefia Comisiei. Ca urmare, actualul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a convocat un summit extraordinar pentru duminică 30 iunie.

„Nu a existat majoritate pentru niciun candidat. Consiliul European a convenit că este nevoie de un pachet de desemnări care să reflecte diversitatea UE. Ne vom reuni din nou la 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European”, a spus Tusk, după reuniunea Consiliului European din 20 iunie.

Chiar duminică, Tusk s-a întâlnit cu mai mai mulți șefi de guvern și a participat la Conferința Președinților (care reunește șefii de grupuri politice) din Parlamentul European, urmând să fie prezent și la summit-ul PPE de dinainte de Consiliu.

Dar o parte dintre liderii europeni s-au întâlnit deja în această săptămână, la reuniunea G20 din Osaka, Japonia, iar în marja acelei reuniuni au agreat deja că Weber nu va fi viitorul șef al Comisiei, scrie EURACTIV.com. Ca urmare, șansele lui Timmermans s-au îmbunătțit considerabil, mai ales că Angela Merkel a spus că Weber și Timmermans - fără a le menționa numele - sunt singurii candidați rămași în cursa pentru președinția Comisiei.

„Ambii candidați cap de listă, pe care îi voi numi singurii candidați cap de listă veritabili, sunt în competiție și amândoi dau asigurări că procedura Spitzenkandidat va continua și pe viitor”, a spus Merkel la Osaka. Merkel, ai cărei creștin-democrați (CDU) sunt membri ai PPE, a spus chiar că sunt șanse ca liderii să ajungă la o înțelegere chiar duminică.

PPE l-a susținut până acum pe Weber, dar socialiștii și liberalii i-au transmis că nu îl vor vota pentru șefia Comisiei, astfel că poziția candidatului PPE, oricum puternic afectată de opoziția lui Macron, a fost slăbită serios în ultimele zile.

Dar grupurile din Parlament discută formarea unei coaliții pro-europene formată din PPE, socialiști (S&D), liberali (Renew Europe) și verzi. Săptămâna viitoare, noul Parlament se reunește în prima sesiune plenară, ocazie cu care își va desemna conducerea și - dacă liderii reuniți duminică în Consiliul European agreează un nume - ar putea vota și viitorul șef al Comisiei Europene.