UPDATE

Eurodeputații care au luat cuvântul au fost în marea majoritate de acord că România și Bulgaria trebuie să adere la Schengen, după 11 ani de așteptare. Nu e prima dată când europarlamentarii spun că cele două state membre sunt pregătite pentru acest pas. Același lucru îl spune și Comisia Europeană de mai mult timp.

Decizia stă în mâna Consiliului. Și în această dezbatere a apărut un singur nume, cel al Olandei, acuzată că se opune din motive politice interne.

Mulți eurodeputați români au atras atenția că o tergiversare a primirii României și Bulgariei ar putea hrăni curentele extremiste și populiste din cele două țări.

În dezbaterea de miercuri, extremismul a fost ”reprezentat cu succes” de eurodeputatul german Guido Reil, membru al Alternativei pentru Germania (AfD), care a comparat România cu ”Wild West” și a susținut că Bucureștiul și Sofia nu au ce căuta în Schengen și n-ar fi trebuit primite în Uniunea Europeană.

LIVE TEXT:

Mikulas Bek, ministrul ceh pentru afaceri europene, a declarat că Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE.

El a precizat că Președinția cehă a Consiliului încearcă să obțină o decizie în unanimitate la Consiliul JAI din decembrie în vederea aderării celor două state la Schengen. 

Dacă în COREPER se va constata că nu se poate ajunge la unanimitate, subiectul nu va fi ”împins” pe agenda JAI din decembrie, au explicat surse europene.

Președinția a facilitat vizita unor experți ai Comisiei și ai statelor membre, voluntar, în România și Bulgaria pentru o reevaluare. Vizita are loc săptămâna viitoare.

Bek a mai spus că Președinția sprijină pe deplin aderarea Croației la Schengen și speră că PE  va da un aviz pozitiv. 

Vicepreședintele Comisiei Margaritis Schinas a declarat că e vremea ca spațiul Schengen să se extindă. 

Ambele state așteaptă o decizie a Consiliului de mai bine de 11 ani, timp în care au asigurat securitatea la granițele externe ale UE și să aplice acquis-ul comunitar.

Comportamentul lor a fost exemplar în cazul crizei refugiaților ucraineni.

Comisia își reiterează acordul deplin pentru aderarea celor două state la Schengen.

Manfred Weber, liderul PPE, spune că e inacceptabil că cele două state așteaptă de 11 ani o decizie a Consiliului.

Locul lor e în Schengen, mai ales acum când ne confruntăm cu pericole la granițele UE.

Aveți susținerea noastră totală, extinderea Schengen e un test pentru noi, să vedem dacă putem fi uniți.

Iratxe Garcia Perez, președinta S&D, spune că cele două state așteaptă de 11 ani fără a li oferi vreun motiv. Vorbim de discriminarea bulgarilor și românilor, sunt nevoiți să stea la coadă la granițele interne ale UE, e și un cost financiar.

Sper că de data aceasta Consiliul va auzi mesajul nostru.

Sophia In't Veld (Renew, Olanda) spune că îi e rușine de guvernul olandez pentru că e vinovat în mare măsură de această situație. Ea îi cere premierului Mark Rutte să respecte legislația europeană și să-și dea acordul pentru aderarea celor două state.

Guido Reil (AfD, Grupul Identitate și Democrație - ID) spune că a fost de multe ori în România în ultimii ani, acolo e Wild West-ul Europei, în Ucraina e mai multă ordine, o infrastructură mai bună. Cum n-a fost nimeni atent când a aderat această țară la UE? 

Eurodeputatul de extremă dreapta spune că nu e nevoie de Bulgaria și de România în Schengen sau în Uniunea Europeană, acuzând corupția.

Angel Dzambazki (ECR) spune că neaderarea e o rușine politică pentru UE, deoarece Bulgaria și România își au locul în Schengen, au îndeplinit toate condițiile, doar un stat membru a blocat aderarea din motive de politică internă.

Paulo Rangel (PPE): România și Bulgaria au trecut cu bine peste toate testele, criza refugiaților din 2015, acum criza refugiaților din Ucraina, s-au comportat impecabil.

Gabriele Bischoff (S&D): 11 ani lungi au trebuit să aștepte pentru a li se deschide poarta Schengen, ambele state îndeplinesc toate criteriile, PE și Comisia au dat demult undă verde. 

- către țările care au blocat aderarea: sunt oameni care seamănă zâzanie, precum unii care au luat cuvântul aici. 

Unanimitatea face ca un singur stat să împiedice o decizie.

Jean-Paul Garraud (Grupul Identitate și Democrație - ID) susține că o extindere a Schengen ar permite o mai mare circulație a imigranților în spațiul european. Orice extindere nu poate fi în discuție pentru noi, atât timp cât Frontex nu-i poate trimite înapoi pe imigranți.

Cristian Terheș (ECR): ce pot crede cetățenii români și bulgari când aud aceste discuții? în cazul Poloniei și Ungariei, Comisia Europeană are pârghii.

România poate securiza o frontieră a zonei Schengen în orice condiții

Siegfried Mureșan (PPE) a declarat că România, de la începutul invaziei forțelor armate ruse în Ucraina, a găzduit peste un milion de refugiați ucraineni și a dovedit că poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții.

”Spun clar și răspicat: România poate securiza o frontieră a zonei Schengen în orice condiții. Munca efectuată în acest an de polițiștii de frontieră din România, de autoritățile din România, deschiderea, implicarea cetățenilor români, a miilor de voluntari, toate acestea au ajutat la stabilizarea situației la frontiera de est a Uniunii Europene. Am făcut acest lucru în interesul și în folosul întregii Uniuni Europene. Includerea României și Bulgariei în zona Schengen va face toată Uniunea Europeană mai sigură, va face toată zona Schengen mai sigură”.

Prin includerea României și Bulgariei în zona Schengen vor avea de câștigat în primul rând,  cetățenii din România și Bulgaria, companiile din România și Bulgaria, dar vor avea de câștigat oamenii și întreprinderile din toată Uniunea Europeană pentru că toți cetățenii europeni vor putea călători mai repede, mai simplu, mai sigur. Toate companiile europene se vor putea mișca mai rapid, fără întârzierile de la frontieră.

”Comisia Europeană confirmă din anul 2011 că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile. De aceea cerem Consiliului Uniunii Europe să-și îndeplinească obligația, să accepte fără întârziere Bulgaria și România în spațiul Schengen. Uniunea Europeană este puternică atunci când este unită. Vă cer și acum să dăm dovadă de unitate și să întărim Uniunea Europeană”.

Dan Nica (liderul delegației PSD) cere luarea de măsuri împotriva eurodeputatului AfD.

Suntem printre primii care punem în practică schimbările din acquis-ul comunitar.

Nu putem accepta ca românii să suporte această umilință, această situație trebuie să înceteze, românii sunt printre cei mai proeuropeni.

Gunnar Beck (Grupul Identitate și Democrație - ID, Germania) susține că Ursula von der Leyen vrea să creeze rute mai sigure pentru migranți și din acest motiv Germania și Franța sunt acum de acord cu aderarea României, Bulgariei și Croației, trei state corupte, care nu au făcut progrese în ultimii ani.

În replică, Vlad Botoș de la Renew a precizat că declarațiile lui Beck și Reil sunt ”inadmisibile”.

”E o nerușinare, am crescut în cultura germană, n-am auzit niciodată un ton ca cel folosit de dvs”, a spus el vorbind în germană.

Petar Vitanov (șeful delegației socialiste bulgare) a reamintit că pentru cetățenii bulgari și români, care au trăit în spatele Cortinei de Fier, libera circulația e cel mai mare beneficiu al UE, dar lor li s-a condiționat acest drept în ultimii 11 ani.

Și Andrei Novakov (PPE, Bulgaria) a susținut că noua Cortină de Fier e Schengen.

Dragoș Tudorache (Renew): Responsabilitatea pentru aceste ratări repetate nu e doar în Consiliu, ci și în parlamentele naționale.

Rareș Bogdan (PNL): Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur. Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți până acum. Nu suntem mai puțin europeni decât cei din vest. Nu îi trimiteți pe alegătorii români spre populiști și eurosceptici. Blocarea României și a Bulgariei în afara Schengen este o nedreptate față de un popor profund european.

Nu vă bateți joc încă o dată de România și Bulgaria, 11 ani au fost de-ajuns.

Rovana Plumb (PSD): Criteriile tehnice le îndeplinim de 11 ani, am demonstrat modul responsabil în care am gestionat frontiera externă a UE cu peste un milion de refugiați care au intrat în România.

Amânările repetate au avut motive politice. Avem nevoie de gesturi care să arate soliditatea și credibilitatea proiectului european.

Dacian Cioloș (Renew): Dacă România nu și-ar fi făcut datoria, domnul Reil ar fi văzut cu adevărat cum arată ”Far West-ul”.

Aveți încredere în sutele de mii de români care au apărat în stradă justiția, orice amânare dă un imbold partidelor extremiste din România.

Vasile Blaga (PNL) a enumerat trei argumente pentru o decizie rapidă în privința aderării României și Bulgariei:

1. argumentul tehnic: ar trebui să fie suficient, cum a fost și pentru alte state. 

2. moral: Europa ne predă lecția solidarității de ani de zile. România și-a făcut temele fără comentarii, a arătat solidaritate. 

3. viitorul Europei e amenințat de euroscepticism, depinde și de modul în care înțelege să-i trateze pe cetățeni. Sunteți pregătiți pentru un val de euroscepticism în aceste două state?

Nicolae Ștefănuță (Renew): europenii uită de multe ori de solidaritate.

Victor Negrescu (PSD): Cine se opune și de ce? Toți liderii europeni de stânga au spus că susțin aderarea, nu am auzit același lucru de la toate guvernele de dreapta.

Propun să solicităm ajutorul Curții Europene de Justiție a UE.

Ramona Strugariu (Renew), către guvernul de la București: Să ne batem real și eficient împreună, să ne rezolvăm problemele de acasă, poate reușim de data aceasta împreună.

Daniel Buda (PNL) evocă ajutorul dat ucrainenilor și tranzitul cerealelor din această țară

Cerem să fim primiți acolo unde ne este locul, spune eurodeputatul liberal, avertizând și el asupra pericolului creșterii extremismului.

Maria Grapini (S&D): Am un sentiment de frustrare, la fel și românii. Un președinte sau șef de guvern contează mai mult decât milioane de cetățeni. Asta e democrație?

Cer imperativ ca România să fie primită în Schengen.

Carmen Avram (PSD): De ce ne țin captivi într-o buclă de interese naționale? Românii vor să știe de ce nu au dreptul să fie în Schengen, acestea nu sunt vremuri de alienat prieteni. Europa va avea doar beneficii prin primirea noastră în acest spațiu.

Eugen Tomac (PPE): Cui servește menținerea României și Bulgariei în afara Schengen?

Cred că se greșește în mod fundamental când cele două țări sunt ținute la poartă din rațiuni politice mărunte.

Tudor Ciuhodaru (PSD): E incorect ca unii să fie mai egali decât alții, orice amânare nu mai este justificată.

Lorend Vincze (UDMR, PPE): Ne-am făcut temele, am arătat solidaritate deplină în contextul războiului din Ucraina. Întârzierea aderării costă bani. 

Iulius Winkler (UDMR, PPE): Partidul meu militează și lucrează pentru aderarea României la Schengen. Sper că vom avea în decembrie o decizie pozitivă.

Margaritis Schinas (Comisia Europeană) spune că după această dezbatere rămâne cu trei mesaj clare:

1. spațiul Schengen e posibil doar pentru că am fost de acord să partajăm responsabilitatea

2. Schengen nu le aparține politicienilor, comisarilor, ci tuturor europenilor

3. Schengen e un proiect fundamental pe care-l vom adapta constant, pentru a-l ajuta să evalueze. Nu putem da înapoi, spațiul se va extinde cu România și Bulgaria.

Mikulas Bek reiterează faptul că aderarea celor două state reprezintă o prioritate pentru Președinția cehă a Consiliului.