Asta prevede un regulament, care face parte din noul Pact privind migrația, convenit între Parlamentul European și Consiliu la data de 20 decembrie 2023, relatează publicația bulgară 24Chasa, a explicat coordonatoarea negocierilor din partea Parlamentului European, europarlamentara bulgară Elena Ionceva, în emisiunea „120 de minute” de la postul bulgar bTV.

Reforma include de fapt nouă reglementări care stabilesc diferite aspecte ale gestionării fluxurilor de migranți - controale mai stricte la frontieră, verificări ale documentelor, investigații privind potențialele amenințări teroriste, amprentare, răspunsuri la criza unor presiuni foarte mari, procesare și evaluare mai rapidă a cererilor solicitanților de azil, colaborarea cu țările terțe, consolidarea Agenției Europene pentru Azil.

Printre ele se numără și așa-numitul Mecanism de solidaritate - relocarea migranților din țările de la frontierele externe ale UE în interiorul Uniunii, a explicat Elena Ionceva.

Ea a spus că, la insistențele Consiliului, pactul va intra în vigoare în 24 de luni de la semnarea sa în aprilie, în pofida insistențelor PE ca aceasta să aibă loc în cel mult un an. În acest timp, țări precum Bulgaria, Italia, Spania, Grecia și Cipru vor avea un fond total de 2 miliarde de euro pentru a se pregăti pentru implementarea noilor reguli.

Discuțiile privind modificarea Regulamentului de la Dublin, care stabilește regulile politicii UE în materie de migrație, durează de mai bine de zece ani. Nu a fost corect față de Bulgaria și celelalte țări din prima linie - să preia presiunea migranților care se îndreaptă spre Uniune, a spus Elena Ionceva.

Ea a coordonat negocierile privind noul pact din 2021 și abia la 20 decembrie 2023 s-a ajuns la un acord între Parlamentul European și statele membre. Nu a fost ușor, a fost chiar necesară înghețarea discuțiilor pe toate reglementările până când statele membre au acceptat mecanismul de solidaritate, a explicat europarlamentara bulgară.

Rugată să comenteze intrarea parțială a Bulgariei în spațiul Schengen, Elena Ionceva a spus că aceasta ar fi fost o afacere bună dacă ar fi existat o dată pentru ridicarea controalelor terestre. Peste 95% din cifra de afaceri comercială a Bulgariei cu UE este pe cale terestră, a amintit ea. Evenimentele care urmează să aibă loc în 2024 în Europa nu sugerează un acord ușor în acest sens, a subliniat și a enumerat - președinția Consiliului UE în decursul anului va merge mai întâi în Belgia, iar apoi în Ungaria, pentru care extinderea Schengen nu este o prioritate.

Alegerile europene vor avea loc la jumătatea anului 2024. De asemenea, nu este clar care va fi componența Consiliului, în care ar putea fi reprezentanți ai extremei drepte, pentru care Schengen nu se numără printre subiectele importante.

Stabilirea unei date pentru admiterea Bulgariei și României și pe cale terestră în zona de liberă circulație este consemnată într-o declarație trilaterală cu Austria - anexă la decizia UE privind intrarea parțială în Schengen din data de 29 decembrie 2023, dar condiționat.

În declarație, Viena are mai multe cerințe, cu care Bulgaria și România sunt de acord. Pentru una dintre ele, ea face referire la actualul Regulament Dublin pentru a insista ca Bulgaria să preia înapoi refugiați care sunt înregistrați în țara noastră, conform regulilor. În plus, cele trei țări se angajează să se reacționeze mai rapid în această procedură, să nu existe nicio limită privind numărul de refugiați returnați pe lună, să se facă un control mai strict al frontierei dintre Bulgaria și România etc.

Ce am primit - un control sporit de-a lungul frontierei cu România. Acesta este opusul Schengen, a comentat europarlamentarul bulgar la bTV.

Avocații, specialiști în drept european, cu care s-a consultat Elena Ionceva, susțin că declarația nu are valoare juridică obligatorie pentru Bulgaria. Potrivit dreptului internațional, astfel de declarații comune sunt obligatorii dacă sunt precizate în mod clar, a mai comentat ea.

Însă, conform legislației europene, o „declarație” nu este obligatorie din punct de vedere juridic.

Din cauza articolelor din presa austriacă, care citează membri ai guvernului de la Viena, că 6.000 de migranți vor fi trimiși înapoi în Bulgaria, Elena Ionceva a trimis o interpelare oficială ministrului de Interne al Austriei, Gerhard Karner.

Ea cere clarificări cu privire la aceste informații - dacă există într-adevăr un astfel de acord cu Sofia pentru 6.000 de persoane, în ce perioadă ar trebui să se întoarcă, precum și o explicație a condițiilor suplimentare care trebuie stabilite, având în vedere că Bulgaria respectă cu strictețe Regulamentul Dublin.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA