Numărul mare de imigranți ajunși în Austria prin România și Bulgaria, invocat anul trecut de Viena pentru a bloca aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație, nu a fost chiar atât de convingător, mai ales că Austria nu s-a opus aderării Croației.

Iar anul aceasta cererile de azil au scăzut cu 40% față de 2022. Potrivit Ambasadei României la Viena, doar 2%ă dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România.

La Viena, menținerea veto-ului este justificată de faptul că sistemul Schengen nu funcționează.

La un eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM) privind viitorul spațiului Schengen, Georg Stillfried de la Ministerul de Externe a subliniat că 11 dintre cele 27 de state Schengen au reintrodus controalele la frontierele interne. Deși este adevărat, acestea nu sunt comparabile cu cele de la frontierele externe, susțin Sebastian Schäffer, director al IDM și Sophia Beiter, cercetătoare la același institut, într-un material publica în cotidianul Die Presse.

La același eveniment, ambasadorul României Emil Hurezeanu a propus includerea Bucureștiului în acest spațiu și reintroducerea controalelor la frontierele interne imediat după aceea.

În medie, camioanele așteaptă șase ore la granița bulgaro-română, a menționat ambasadoarea bulgară Desislava Naydenova-Gospodinova în timpul seminarului organizat de IDM. Este nevoie de 20 de minute între Austria Superioară și Bavaria, lucru rău nu numai pentru mediu, dar și pentru costul produselor care crește pe măsură ce ajung mai târziu.

Veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este lipsit de viziune și din alte motive.

Relațiile economice bune dintre Austria și cele două state de la Marea Neagră sunt supuse unor presiuni inutile. Acest lucru e recunoscut și de Camera economică a Austriei (WKÖ) potrivit unei declarații publicată pe site-ul său. În plus, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027, iar OMV este implicată și în proiectul Neptune Deep. Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării, atrag atenția cei doi.

Trebuie luată de asemenea în seamă creșterea euoscepticismului și a frustrării, în special în rândul alegătorilor mai tineri, care le-ar putea oferi populiștilor un impuls suplimentar la viitoarele alegeri europene, precum și la cele trei rânduri de alegeri naționale din România din 2024. 

Aderarea ar fi un pas cu risc relativ scăzut

În Bulgaria au fost deja alegeri și la Sofia e la putere un guvern pro-european, dar încrederea dintre partenerii de coaliție GERB și PP-DB este scăzută. Coaliția are două obiective principale: vor aderarea la Zona euro și la Schengen în viitorul apropiat. Sprijinul continuu pentru cursul pro-european al Bulgariei a fost evident și în recentele alegeri locale. Nici stânga pro-rusă și nici dreapta naționalistă nu au reușit să obțină câștiguri semnificative.

Dar, dacă nu există progrese privind aderarea la Zona euro și Schengen, va fi dificil să se mențină stabilitatea guvernului din cauza neînțelegerilor majore în cadrul coaliției și a posibilului sprijin în scădere în rândul populației.

Aderarea la Schengen a Bulgariei și României este un pas cu risc relativ scăzut, dar cu o putere simbolică relativ mare.

Vameșii de la frontierele externe ale UE merită să li se acorde încrederea pe care o demonstrează cifrele Comisiei Europene. Tom Snels, șef de unitate la Direcția Generală responsabilă pentru guvernanța Schengen, a declarat că UE are nevoie de ”mai multe politici bazate pe dovezi, mai degrabă decât de elaborare de dovezi bazate pe politici”.

Potrivit premierului bulgar Nikolai Denkov, aderarea României și Bulgariei la Schengen ar putea chiar să întărească frontierele externe ale UE. După vizita sa la Viena în octombrie 2023 și o întâlnire cu cancelarul Karl Nehammer, Denkov a subliniat că, dacă Bulgaria s-ar alătura spațiului Schengen, ofițerii care protejează punctele de trecere a frontierei de la granițele cu România și Grecia pot fi transferați pentru a apăra mai bine frontierele Bulgariei cu Turcia și Serbia.

Trebuie găsită o soluție europeană pentru preocupările legitime ale guvernului austriac cu privire la cererile multe de azil, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul Bulgariei și României.

Ambasadorul croat la Viena Daniel Gluncici a atras și el atenția că ”o întoarcere la statul național ar fi o modalitate periculoasă de a rezolva probleme”. 

Următorul JAI e la începutul lunii decembrie. Deocamdată nu e clar că aderarea României și Bulgariei va fi pe agenda finală a reuniunii.