Potențiala preluare a unei subsidiare a companiei de operare a portului Hamburg HHLA de către firma chineză de transport maritim Cosco provoacă diviziuni între autoritățile de la Berlin, Bruxelles și orașul Hamburg, potrivit unei investigații a radiodifuzorului regional german NDR.

Scholz ar dori să blocheze o decizie guvernamentală care s-ar opune acestei preluări. Și  Comisia Europeană a recomandat renunțarea la vinderea subsidiare către Cosco, se arată în raport.

Pe măsură ce preocupările cresc cu privire la dependența Europei de țările terțe, în special de state autoritare precum China și Rusia, autoritățile sunt din ce în ce mai precaute cu privire la investițiile străine din aceste țări.

Presa germană scrie că Scholz dorește să permită companiei de transport maritime chineze Cosco să cumpere un pachet de 35% la unul dintre cele trei terminale de containere din porturile din Hamburg, în ciuda avertismentelor de la Bruxelles și din cadrul propriului său guvern, notează EURACTIV.com.

Potrivit NDR, șase ministere s-au pronunțat împotriva preluării parțiale, dar cancelaria a scos chestiunea de pe ordinea de zi a unei ședințe de guvern.

Un purtător de cuvânt al ministrului german al economiei și climei, Robert Habeck (Verzi), a confirmat pentru EURACTIV că Habeck a susținut respingerea preluării ca parte a unei proceduri de examinare pentru investițiile străine. O astfel de procedură este declanșată dacă se consideră că o investiție afectează ”infrastructura critică”.

Respingere din motive de securitate

Julian Ringhof, expert la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a declarat pentru EURACTIV că o respingere poate fi argumentată doar pe motive de securitate națională, nu pe competitivitatea companiilor europene.

Există îngrijorarea că astfel de investiții sunt folosite ca mijloc de constrângere economică, iar riscurile cresc odată cu tensiunile în relațiile internaționale, a explicat el.

Respingerea poate fi văzută ca un indicator al unei tendințe generale conform căreia investițiile străine nu mai sunt văzute doar ca o afacere privată, ci sunt din ce în ce mai mult evaluate printr-o lentilă geopolitică, a mai spus expertul.

Din octombrie 2020, Comisia Europeană are, de asemenea, un cuvânt de spus în procedurile de examinare pentru investițiile străine directe (ISD) și poate emite o recomandare cu privire la modul de gestionare a cazurilor de o importanță deosebită pentru securitatea și ordinea publică europeană.

În acest caz, Comisia a recomandat blocarea preluării, potrivit NDR.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru EURACTIV că nu se pot comenta cazuri individuale din motive de confidențialitate.

”Scopul cadrului de cooperare al UE este diferit de un mecanism național de examinare”, a explicat purtătorul de cuvânt.

”Este un mecanism de cooperare între Comisie și statele membre pentru a ajuta la identificarea și abordarea riscurilor de securitate sau ordine publică care decurg din investițiile străine directe și care ar putea afecta cel puțin două state membre sau active critice ale UE”.

Decizia aparține însă guvernelor naționale, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Alte porturi europene la care Cosco deține acțiuni

Printre susținătorii preluării operatorului de terminal se numără primarul din Hamburg, Peter Tschentscher, coleg de partid al cancelarului Scholz. Tschentscher a fost responsabil cu finanțele în perioada 2011-2018, când Scholz era primar al orașului. 

Tschentscher a explicat pentru EURACTIV că marile companii de transport maritim de containere sunt implicate în operarea terminalelor din întreaga lume ”pentru a avea porturi fiabile pentru escala navelor lor și pentru a realiza o logistică eficientă a containerelor pe rutele lor”.

„Cosco și alte companii mari de transport maritim dețin deja participații în terminale în multe porturi europene, în special în porturile concurente ale Hamburg, Anvers și Rotterdam”, a spus el.

Cosco deține 20% din Antwerp Gateway și 17,85% din terminalul Euromax din Rotterdam, potrivit datelor companiei. Cu toate acestea, aceste pachete minoritare au fost cumpărate înainte de intrarea în vigoare - în 2020 - a cadrului de coordonare al UE privind screening-ul investițiilor din state terțe.

În același an au fost înăsprite și procedurile de screening din Germania, în timp ce Olanda a a introdus anul acesta o analiză intersectorială pentru investițiile străine directe. În Belgia, se discută despre o astfel de măsură.

Decizia nu a fost încă luată

Guvernul chinez a avertizat în legătură cu ”politizarea cooperării economice și comerciale normale”.

”Sperăm că partea germană va alege să rămână angajată față de principiile pieței deschise și ale concurenței loiale, să vadă investițiile chineze într-o lumină obiectivă și rațională și să ofere un mediu echitabil, deschis și nediscriminatoriu pentru companiile chineze”, a declarat Mao Ning, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de externe, pentru EURACTIV.

Decizia finală urmează să fie luată de guvernul german.

Poziția lui Habeck a fost susținută de partidul liberal FDP, al treilea partid din coaliția de guvernare alături de SPD și Verzi. 

”Partidul Comunist din China nu trebuie să aibă acces la infrastructura critică a țării noastre. Aceasta ar fi o mare greșeală și, de asemenea, un risc”, a declarat pentru dpa Bijan Djir-Sarai, secretarul general al FDP. ”China rămâne un partener comercial important, dar și un rival sistemic. Ar trebui să acționăm în consecință”, a adăugat el.