Europa așteaptă un suflu nou de la Berlin, în vreme ce Donald Trump, din nou la Casa Albă, bulversează ecuația securității europene. Confruntarea de la urne de duminică dintre cancelarul social-democrat demisionar, Olaf Scholz (aproximativ 15% din intențiile de vot) și concurentul său creștin-democrat, Friedrich Merz, care a obținut aproximativ 30% din intențiile de vot, pune din nou problema poziționării germane.

După aceste alegeri va trebui să mai așteptăm câteva luni de negocieri înainte de a se forma o nouă coaliție guvernamentală.

Declarațiile recente ale președintelui american pe Twitter, repetând cuvânt cu cuvânt propaganda rusă despre Zelenski ca „actor mediocru” care a „escrocat” Statele Unite de 350 de miliarde de dolari, așează Germania în fața propriilor responsabilități istorice.

Confruntați cu acest cutremur, Scholz și Merz au propus două abordări radical diferite. Cancelarul demisionar apără o linie prudentă: menținerea sprijinului pentru Ucraina, păstrând în același timp canalele diplomatice cu Moscova. „Germania trebuie să rămână o punte între Est și Vest”, explică el, în timp ce accelerează reînarmarea Germaniei.

Favoritul electoratului, Friedrich Merz pledează pentru o ruptură netă de Rusia și susține un rol conducător german asumat în apărarea europeană. „În fața imperialismului rus, orice slăbiciune este o invitație la agresiune”, spune liderul CDU, care face apel la o dublare imediată a bugetului apărării. „Dacă nu auzim semnalul de alarmă acum, ar putea fi prea târziu pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat el la conferința de securitate de la München.

Operațiunile de influență rusești se intensifică

Cifrele sunt alarmante: producția de tancuri rusești a crescut cu 215% în 18 luni, în timp ce Germania se luptă să-și reînnoiască stocurile. "Peste 5 până la 8 ani, Rusia ar putea fi capabilă să atace o țară NATO", avertizează Boris Pistorius, ministrul german al apărării.

Serviciile germane de informații avertizează asupra intensificării operațiunilor rusești de influență. O campanie masivă de dezinformare menită să slăbească sprijinul pentru Ucraina a fost destructurată în ianuarie, cu zeci de mii de conturi false răspândind propaganda Kremlinului.

Rușii nu sunt singurii implicați: miliardarul Elon Musk și vicepreședintele JD Vance și-au declarat preferința: o victorie pentru AfD, extrema dreaptă germană, care pledează în programul electoral pentru o "normalizare a relațiilor cu Rusia și ridicarea sancțiunilor". Potrivit ultimelor sondaje, AfD-ul lui Alice Weidel este creditat cu între 20 și 21% din intențiile de vot.

O coaliție inevitabilă?

Rezultatul urnelor sugerează că pentru guvernare va fi nevoie de o mare coaliție SPD-CDU. Cele două părți vor trebui apoi să găsească un compromis cu privire la aceste probleme cruciale de securitate. Un test major al capacității Germaniei de a-și asuma un rol conducător în Europa într-un context geopolitic care nu a fost niciodată atât de defavorabil Europei după 1945.

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, nimeni nu-și dorea o armată germană puternică. Optzeci de ani mai târziu, toți partenerii europeni speră acest lucru... O răstunare de situație istorică.

(Sursa: Rador Radio România. Articolul din „Le Point” a fost publicat înainte de închiderea urnelor, el fiind editat pentru actualizare.)