Țările europene ale Alianței speră în indicii cu privire la angajamentul american în Europa, și alături de Ucraina, după o serie de declarații răsunătoare ale președintelui Donald Trump.

De asemenea, europenii se tem că un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, pe care Donald Trump a promis că îl va obține cât mai curând posibil, se va face fără ei și în detrimentul Kievului.

Miercuri, Pete Hegseth va participa la o întâlnire a grupului de contact care coordonează sprijinul militar pentru Ucraina de când Rusia a invadat țara, în urmă cu aproape trei ani.

La fel ca la NATO joi, el trebuie să ceară europenilor să-și crească „leadership-ul”, potrivit Pentagonului.

Unii sunt pregătiți pentru asta, precum Franța și Regatul Unit, inclusiv prin trimiterea de trupe în Ucraina pentru a garanta un eventual acord de pace, potrivit unui diplomat al NATO. Aceste țări speră că Statele Unite vor rămâne alături de ele și vor face presiuni asupra Rusiei să vină la masa negocierilor, a explicat sursa diplomatică.

Europenii și americanii se vor examina reciproc în timpul acestui prim contact la NATO, care va fi urmat de călătoria vicepreședintelui american J.D. Vance la München, Germania, unde se va întâlni vineri cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în marja conferinței de securitate.

Țările europene ale NATO nu se așteaptă să li se dea detalii despre un posibil plan american pentru Ucraina. „Nu cred că Hegseth va fi foarte specific” cu privire la subiect, a spus un diplomat al Alianței.

Să devină din nou „ruși”

Donald Trump a întărit confuzia în Europa vorbind luni despre posibilitatea de a-i vedea pe ucraineni redevenind „ruși”.

„S-ar putea să ajungă la un acord, s-ar putea să nu ajungă la un acord. S-ar putea să fie ruși într-o zi, s-ar putea să nu fie ruși într-o zi”, a spus el.

Singura certitudine, potrivit unui alt diplomat de la Bruxelles, este că Statele Unite vor pune „presiune maximă” asupra europenilor pentru ca aceștia să preia mai mult din ”povara” cheltuielilor militare în cadrul Alianței Atlantice.

Miliardarul american a fixat ștacheta foarte sus cerând aliaților europeni să-și dubleze cel puțin cheltuielile militare.

„Continentul european merită să fie ferit de orice agresiune, dar țările vecine (Rusiei, n. red.) ar trebui să investească cel mai mult în această apărare individuală și colectivă”, a avertizat marți noul secretar american al apărării, după o vizită la trupele americane la Stuttgart, în Germania.

Potrivit noului președinte american, țările NATO trebuie să aloce 5% din produsul intern brut (PIB) acestor cheltuieli, în timp ce doar 23 dintre ele cheltuiesc 2% din PIB pe armament.

Dar pentru majoritatea aliaților europeni, cu excepția Poloniei, „pasul” este prea mare, potrivit unui diplomat NATO, chiar dacă majoritatea nu contestă necesitatea de a cheltui mai mult.

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a amintit acest lucru în mod repetat. „Vom decide cifra exactă mai târziu în acest an, dar va fi considerabil mai mult de 2%”, a reafirmat el pe 23 ianuarie la Forumul de la Davos.

Cifra de 3,5% este menționată în mod regulat, dar nu a fost luată nicio decizie și nu ar trebui luată înainte de, în cel mai bun caz, următorul summit NATO din iunie de la Haga.

Până atunci, potrivit diplomaților, este de așteptat ca Rutte să sublinieze eforturile deja depuse de aliații europeni. Este de așteptat ca el să anunțe o nouă listă de țări care au atins deja ținta de 2% stabilită în 2014 și să evidențieze creșterea cu 20% anul trecut a cheltuielilor militare ale aliaților din afara Statelor Unite și Canadei, au spus diplomații.

Iar privind Ucraina, unele țări, inclusiv Marea Britanie, sunt așteptate să anunțe trimiterea de noi arme, potrivit acestor surse.

Sursa: Rador Radio România