Revenirea la austeritate oferă avânt populiștilor și cheltuielile militare prea reduse îi permit lui Putin să câștige războiul din Ucraina.

Parlamentul European va vota miercuri reforma regulilor UE privind datoriile și deficitele naționale („Pactul de stabilitate și creștere”).

Deși a fost încheiat un acord între miniștrii de finanțe ai statelor membre UE la sfârșitul lunii decembrie 2023, părți din pachet trebuie încă negociate cu Parlamentul European în cadrul dialogului interinstituțional dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE, cunoscut drept trilog.

În timp ce reforma e considerată necesară întrucât vechile reguli sunt nerealiste și insuficient aplicate, „în realitate, noile reguli sunt la fel de dăunătoare și la fel de imposibil de aplicat”, a spus Lamberts într-un interviu pentru EURACTIV și EUObserver.

„Dar cel puțin vor fi testate, ceea ce înseamnă că efectul lor asupra finanțelor publice se va produce indiferent dacă n atingem obiectivele sau nu”, a adăugat el.

„Asta înseamnă că austeritatea va reveni. Și știi ce generează austeritatea? Crește extrema dreaptă. Naște populismul național”, a spus Lamberts.

În „cel mai rău scenariu”, lidera franceză de extremă dreapta, Marine Le Pen, ar putea deveni președintă, fostul președinte american Donald Trump - reales, iar președintele rus Vladimir Putin ar putea câștiga războiul din Ucraina, a adăugat el.

„De ce ar câștiga? Pentru că Trump nu va mai susține Ucraina și am decis că nu vrem să dăm bani, așa că practic am dezamăgit Ucraina”, a spus Lamberts.

„Acesta este sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem. Poate că va mai exista, dar va fi un tigru de hârtie, în cel mai bun caz”, a adăugat el.

„Acesta este somnambulismul Europei într-o perioadă dezastruoasă”, a spus Lamberts, europarlamentar din 2009, despre noile reguli fiscale, susținând că e „cel mai mare caz de somnambulism” la care a asistat vreodată.

Cheltuielile militare trebuie să crească

În Comisia ECON a Parlamentului European, majoritatea PPE de centru-dreapta, grupul Renew de centru și S&D socialist au susținut o reducere anuală a datoriilor cu 1% din PIB pentru țările cu datorii mari și 0,5% pentru țările cu niveluri medii ale datoriei.

Vinerea trecută, negociatoarea-șefă al S&D, Margarida Marques, a declarat că este „încrezătoare că săptămâna viitoare Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la mult așteptata și atât de necesară reformă a regulilor fiscale ale UE”.

În opinia lui Lamberts, însă, nivelul datoriei publice ar trebui să crească, deoarece, în următorii ani, cheltuielile militare ar trebui să fie majorate.

„Ar putea fi ciudat că este vorba de un politician din partea Verzilor care spune asta, dar cu un război la granița noastră, evident, apărarea este un domeniu în care trebuie să investim substanțial mai mult”, a spus el.

Adăugând investițiile publice suplimentare necesare pentru tranziția verde, „ne confruntăm cu un zid de 2% din PIB investiții suplimentare în fiecare an până în 2050”, a spus Lamberts.

Chiar dacă și-ar dori ca averile să fie impozitată mai mult, „un impozit pe avere nu va aduce niciodată cei 2% de care avem nevoie”, a adăugat el.

În timp ce o alternativă ar fi reducerea cheltuielilor sociale, „dar atunci întrebarea este acceptabilitatea socială a acestor măsuri în Europa și impactul pe care le-ar avea pe plan politic”.

„Asta lasă deschisă ultima alternativă, care este datoria crescută”, a adăugat Lamberts.

„Negociere de anvergură” după europarlamentare

În timp ce instituțiile UE speră să încheie negocierile înainte de alegerile europene și, prin urmare, vor începe negocierile imediat după votul din Parlament, Lamberts spune că „voi face tot ce pot pentru a deraia procesul și pentru a mă asigura că nu există un acord, deoarece nu ne putem permiteți să avem un acord prost”.

În schimb, el speră la o „negociere de anvergură” cu privire la finanțele publice după alegerile europene din iunie.

În ciuda faptului că Verzii sunt mult mai slab clasați în sondaje față de rezultatul obținut la ultimele alegeri europene din 2019 și a procentelor record ale forțelor de extremă dreapta, Lamberts încă speră că negocierea regulilor bugetare după alegeri ar putea înclina către un compromis în direcția dorită de el.

Despre viziunea dreptei asupra austerității, Lamberts a dat exemplul Italiei, unde Meloni „a spus da în Consiliu, dar Lega a spus nu”, în timp ce ID, grupul parlamentar al Lega, a votat împotrivă. „Deci asta înseamnă că îți dorește mai multă austeritate, cu cât ești mai de dreapta”, a adăugat el.

Deși se așteaptă ca așa-numita „majoritate von der Leyen”, formată din PPE, Renew și S&D, să continue să lucreze împreună, el a spus că ar putea exista un motiv în plus pentru a accepta o creștere a datoriei publice după alegeri.

„Mă pot gândi la câteva lucruri: Ucraina, Trump e ales, apariția unor catastrofe climatice majore”, a adăugat el.

„Vin momente când trebuie să faci tot ce este nevoie”, a spus el.

„Acum senzația nu este asta, ci e mai degrabă: «Să revenim la normal». Dar sunt mulți oameni care știu că normalul nu va mai fi normal”, a adăugat el.