Comisia Europeană și Ungaria au convenit asupra prelungirii până la sfârșitul lunii septembrie a termenului de examinare de către executivul comunitar a planului de redresare și reziliență al Ungariei, scrie Agerpres.

Comisia Europeană și Ungaria lucrează „într-o manieră constructivă în vederea finalizării evaluării până la sfârșitul lunii septembrie”, a declarat o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. „Comisia a cerut o extindere a termenului și Ungaria nu s-a opus și a reacționat în mod constructiv”, a adăugat ea.

La începutul lunii iulie, Dacian Cioloș, președintele grupului Renew din Parlamentul European, anunța că Executivul UE a suspendat aprobarea planului de redresare și reziliență propus de guvernul lui Viktor Orban, din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept.

La acea dată, Comisia a negat că procesul de aprobare ar fi fost suspendat.

Dar planul ungar ar fi trebuit aprobat până pe 12 iulie, adică la două luni după ce documentul care vizează obținerea unor granturi de 7,2 miliarde de euro a fost transmis către Bruxelles.

Comisia a estimat că „încă rămân de clarificat multe puncte”, pe fondul tensiunilor cu Budapesta asupra unei noi legi ungare care interzice promovarea homosexualității în școli, dar și a criticilor aduse de Renew Europe privind corupția generalizată din administrația de la Budapesta și gestionarea fondurilor europene de către guvernul maghiar.

Nici Polonia, o altă țară aflată în conflict cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, nu are deocamdată planul de redresare aprobat. Un răspuns al Comisiei ar trebui să vină până duminică, 1 august, dar vicepreședintele acesteia Valdis Dombrovskis a declarat că s-ar putea ca executivul comunitar să aibă „nevoie de mai mult timp pentru finalizarea evaluării”.

De altfel, și România a cerut o extindere cu o lună a termenului de evaluare, după primirea unor comentarii din partea Comisiei cu privire la anumite prevederi din PNRR.

Disputele Budapestei și Varșoviei cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea acelei legi anti-LGBT, iar în Polonia Tribunalul Constituțional a declarat neconstituțională o hotărâre a Curții Europene de Justiție (CJUE) prin care aceasta dispunea suspendarea unei componente a contestatelor reforme judiciare poloneze. Polonia pune astfel sub semnul întrebării preeminența dreptului european în fața celui național, ceea ce îngrijorează în mod special Comisia Europeană, mai ales că și Germania a creat un astfel de precedent.

Conform unei surse europene menționate de AFP, cele două țări „nu avansează” asupra punctelor sensibile ce provoacă dezacordurile cu Bruxellesul, astfel că se profilează o criză după vacanța de vară.