Fost magistrat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg, slovacul Jan Mazak are umorul și calmul celor care, având o lungă carieră în spate, au văzut multe la viața lor. La cei 69 de ani ai săi, Mazak, președinte al Consiliului Magistraturii din Slovacia, se așteaptă să fie dat afară în orice moment.

„Ei pot decide oricând /demiterea/, este nevoie doar de un vot cu majoritate simplă în Parlament”, ne mărturisea joi, 7 decembrie. Acest „ei” desemnează noua majoritate formată în jurul premierului de proastă reputație Robert Fico, revenit la putere la sfârșitul lunii octombrie în această țară din Europa Centrală pe care a condus-o deja de două ori între 2006 și 2018.

Abia numit în funcție, acest lider de stânga ultraconservator, pro-rus, anti-migrant și implicat în multiple scandaluri de corupție a declanșat o cruciadă fulger împotriva tuturor polițiștilor, magistraților și jurnaliștilor care au îndrăznit să-l investigheze pe el și pe cei din anturajul său în ultimii trei ani, scurta perioadă în care s-a aflat în opoziție.

„Câțiva oameni avem acum o sabie a lui Damocles deasupra capului, pentru că Fico este gata să facă orice pentru a obține impunitatea și ar vrea să copieze modelul ungar”, ne dezvăluie magistratul Mazak. El reprezintă una dintre ținte, deoarece în timpul mandatului său a creat o comisie internă care să-i sancționeze pe unii dintre colegii de partid ai lui Fico implicați într-unul din multiplele cazuri de corupție care au ieșit la iveală în ultimii ani.

O operațiune de tipul „mâini curate” care s-a soldat cu punerea sub acuzare a circa cincisprezece judecători, ceea ce i-a adus numeroși dușmani. 

Asasinarea unui jurnalist de investigație

Munca de „curățare” a unui stat în care Fico a permis mafiei să se infiltreze la cele mai înalte niveluri era încă departe de a fi terminată când a survenit victoria formațiunii sale la alegerile din 29 septembrie, urmată de revenirea la putere câteva săptămâni mai târziu.

Rezultatul alegerilor a aruncat brutal această țară de 5,5 milioane de locuitori înapoi în trecutul său de impunitate larg răspândită. Vizat luni de zile de o anchetă pentru participarea la grup infracțional organizat, liderul slovac a lansat imediat ceea ce opoziția și ONG-urile descriu deja drept „o răzbunare” împotriva tuturor celor care l-ar fi putut trimite la închisoare.

La numai câteva zile după ce a fost numit, el a început prin a îndepărta din funcțiile lor circa douăzeci de polițiști care îl anchetau pe el și pe cei apropiați. „Ei vor să distrugă clar toate cazurile sensibile pe care le investigăm”, denunță unul dintre anchetatori, victimă a acestei epurări, care a cerut și a obținut statutul de avertizor de integritate pentru a nu fi concediat.

Chiar și curajosul ofițer de poliție Peter Juhas, cunoscut în toată Slovacia pentru că a identificat și a adus în fața justiției presupusul comanditar al uciderii jurnalistului de investigație Jan Kuciak în 2018, a fost înlăturat din conducerea poliției, la șase zile după ce Fico a revenit la putere.

La vremea respectivă, asasinarea jurnalistului a șocat întreaga Slovacie și a declanșat o vastă mișcare de protest, care l-a forțat pe Fico să demisioneze și care a dus la înfrângerea acestuia la alegerile legislative din 2020.

Majoritatea de dreapta reunită în jurul partidului anticorupție OLaNO a ajuns atunci la putere, promițându-le procurorilor și polițiștilor țării că în sfârșit pot acționa liber.

„Am realizat că grupurile mafiote se infiltraseră la cele mai înalte niveluri ale poliției”, spune anchetatorul care, împreună cu echipa sa, a reușit să aducă în fața justiției și să condamne aproximativ patruzeci de personalități de rang înalt din perioada Fico. „Nu vrem un al doilea Viktor Orban” Acesta din urmă s-a plâns de „persecuții politice”. ț

Bazându-se pe mesaje conspiraționiste, pe eșecurile reale ale unor investigații încheiate prea repede și pe divergențele din interiorul poliției și justiției slovace, Fico a reușit să seducă din nou o parte din alegători, indiferenți față de corupție și atrași de mesajul său social.

La scurt timp după revenirea la putere, el a anunțat că de acum înainte va refuza să vorbească cu ziarele care investighează corupția. Miercuri, 6 decembrie, a prezentat un proiect de lege care urmărește reducerea pedepselor pentru corupție, eliminarea protecției avertizorilor de integritate și, mai ales, dizolvarea Parchetului specializat pe crima organizată, care de douăzeci de ani realizează cele mai sensibile anchete.

„Ne ocupăm de peste o mie de dosare, dintre care multe îl privesc pe Fico și pe anturajul său”, amintește Daniel Lipsic, șeful acestui Parchet din 2020. Într-o țară care a fost desemnată în trecut drept democrație oligarhică, avem nevoie de procurori competenți și specializați”, spune acesta, denunțând un proiect de lege „întocmit în secret și fără consultarea publicului”.

„Parchetul de specialitate încalcă drepturile omului”, a motivat Fico, care speră ca reforma justiției să intre în vigoare la 15 ianuarie 2024. Prim-ministrul l-a denunțat chiar pe Lipsic, comparându-l pe procurorul-șef cu „diavolul” și cu „un somon care a intrat în Parchet să își lase acolo icrele - zeci de procurori la fel ca el".

Această brutalitate și această dorință a noii puteri de a-și asigura impunitatea i-au trezit din amorțire pe unii slovaci. Deși este dificil să protestezi împotriva unui guvern care tocmai a fost numit democratic, câteva sute dintre aceștia s-au adunat spontan joi, 7 decembrie, în fața sediului guvernului pentru a striga „Fico în închisoare” și „Nu vrem un al doilea Viktor Orban”, cu referire la premierul naționalist maghiar de care Fico este foarte apropiat.

Președinta liberală a Slovaciei, Zuzana Caputova, a criticat și ea aceste reforme, dar vetoul ei ar putea fi ocolit cu ușurință de către Parlament.

„Fico este un bun strateg politic, de aceea face lucrurile foarte repede, vrea să folosească această atmosferă de frustrare și adormire pentru a face ceea ce are nevoie, pentru a se proteja pe sine și pe cei apropiați”, se teme Eva Kovacekova, de la ONG-ul Via Iuris.

Împreună cu alte asociații, a scris o scrisoare deschisă pentru a alerta Comisia Europeană și pentru a-i cere să reacționeze rapid împotriva acestor reforme care „amenință considerabil democrația și statul de drept”.

„Am cerut guvernului slovac să nu avanseze cu amendamentele planificate pentru moment, deoarece necesită o analiză aprofundată”, a răspuns miercuri Comisia, lăsând ușa deschisă unei posibile proceduri de sancționare similară cu cea aplicată Ungariei.

Pentru a nu fi lipsit de fonduri europene, premierul slovac a mers însă de mai multe ori la Bruxelles pentru a încerca să-i liniștească pe comisari.

„Nu vreau să risc să ne provoace dificultăți în atragerea de fonduri europene”, i-a asigurat pe slovaci.

În timp ce a făcut campanie promițând că va opri sprijinul pentru Ucraina, el a anunțat cu înțelepciune cercurile europene că fabricile de arme slovace ar putea, de fapt, să continue să lucreze la capacitate maximă pentru Kiev și că nu va opune veto Ucrainei la masa Consiliului European.

Arătându-se astfel mult mai flexibil decât modelul său Viktor Orban, el speră că Uniunea Europeană îi va da mână liberă pentru a se răzbuna în pace pe sistemul de justiție al țării sale.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA