„Este prima dată în istoria Europei când bugetul este legat de obiective climatice și de respectarea statului de drept pentru acordarea finanțărilor”, a clamat Charles Michel, președintele Consiliului European, în conferința de presă organizată după cel mai lung summit de când lungimea sesiunilor de negocieri dintre liderii statelor membre este monitorizată.

Au fost patru zile și patru nopți de negocieri dificile asupra bugetului pentru următorii șapte ani și fondului de relansare economică, în care una dintre problemele spinoase a fost chiar condiționarea alocărilor fondurilor UE de respectarea statului de drept.

„Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și a controla mai strict fondurile europene”, a spus și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Dar observatorii au remarcat că propunerea este diluată față de varianta propusă chiar de Comisie sau de ceea ce dorește Parlamentul European.

De altfel, inclusiv prim-miniștrii Ungariei și Poloniei - singurele țări vizate de proceduri de investigație în baza Articolului 7 din Tratatul UE chiar pentru încălcări ale statului de drept - au salutat drept „o mare victorie” faptul că legătura dintre fondurile UE și criteriul statului de drept nu a fost inclusă în acordul final al Consiliului European.

Consiliul European subliniază importanța protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și importanța respectării statului de drept și menționează că „va fi introdus un regim de condiționalitate pentru protejarea bugetului și a Next Generation EU. În acest context, în cazul în care există încălcări, Comisia va propune măsuri care vor trebui adoptate de către Consiliu prin majoritate calificată”.

Dar textul este considerabil mai puțin puternic decât varianta inițială, care cerea un mecanism care să combată „deficiențele generalizate” în guvernare, inclusiv în implementarea bugetului UE.

Totuși, ceilalți lideri au trebuit să găsească o formulă care să îi împace pe premierul ungar Viktor Orban și pe cel polonez Mateusz Morawiecki, care au amenințat că se vor folosi de dreptul lor de veto pentru a bloca întregul buget, dacă va fi introdusă o asemenea condiționalitate.

Dar Parlamentul European nu pare fericit cu acest compromis. Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din legislativul UE, a anunțat deja că urmează negocieri dure cu Consiliul. „Vom urmări schimbări în privința Cadrului Financiar Multianual, statului de drept și resurselor proprii ale UE”, a scris Cioloș pe Twitter.

Ulterior, fostul comisar european a detaliat într-o postare pe Facebook: „Statul de drept trebuie să rămână un criteriu permanent în orice dialog politic. Derapajele din estul Europei din ultima decadă arată că oricând există politicieni dispuși să încalce legile sau să le amendeze conform intereselor personale. Situația globală susține și ea faptul că o țară în care statul de drept este gripat nu reușește să asigure bunăstarea și libertatea cetățenilor săi”. 

Coleg cu Viktor Orban în Partidul Popular European (PPE), Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului popularilor din PE a explicat, într-un interviu video acordat HotNews, că este pentru prima dată în istoria UE când s-a introdus o corelare între alocarea fondurilor UE și respectarea statului de drept.

„În Consiliul European s-a obținut acum un prim pas. În Rezoluția PE de joi vom cere o condiționare foarte clară și strictă a fondurilor de statul de drept. În PE e suficientă majoritate absolută pentru asta, în Consiliu era nevoie de unanimitate. De aceea, în Consiliu este un prim pas”, a spus Mureșan.