Cele trei state baltice și-au deconectat rețelele lor electrice de la rețeaua electrică a Rusiei în urma unui plan menit să apropie cele trei țări și mai mult de UE și să le întărească securitatea.

Sâmbătă, Estonia, Letonia și Lituania s-au deconectat de la rețeaua comună IPS/UPS. În urma unui ultim test, duminică, la ora 12 GMT, ele se vor sincroniza cu rețeaua UE după ce, între timp, au funcționat pe baze proprii.

Duminică, în cadrul unei ceremonii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va rosti un discurs pentru a marca intrarea celor trei țări în sistemul UE.

„Ne-am atins obiectivul pentru care am luptat atâta vreme. Acum avem situația sub control”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zigymantas Vaiciunas, cu ocazia unei conferințe de presă.

Imediat după deconectare, instalatorii letoni au apelat la o macara ca să ajungă la cablurile de înaltă tensiune de la Vilaka, o localitate aflată în apropierea frontierei cu Rusia. Ei le-au aruncat privitorilor în urale sârmele tăiate, ca purtătoare de noroc.

„Nu le vom mai folosi niciodată. Mergem înainte”, a declarat ministrul leton al energiei, Kaspars Melnis.

Discutate în ultimele decenii, planurile vizând decuplarea țărilor baltice de la fosta rețea sovietică imperialistă s-au accelerat începând din 2014, după anexarea Crimeii de către Moscova.

Rețeaua era ultima legătură a celor trei țări cu Rusia, ele redevenind națiuni independente la începutul anilor ’90, după căderea Uniunii Sovietice, și aderând ulterior la UE și NATO, în 2004.

Vajnice susținătoare ale Kievului, cele trei țări au încetat să mai achiziționeze energie electrică din Rusia începând din anul 2022, după invazia totală a Moscovei în Ucraina, dar s-au bazat totuși pe rețeaua rusească pentru a-și controla frecvențele și pentru a-și stabiliza rețelele ca să evite penele de curent.

„Punând capăt dependenței energetice a țărilor baltice de Rusia, facem ca agresorul să rămână fără posibilitatea de a mai folosi energia ca pe o armă împotriva noastră”, a declarat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna.

Un camion al armatei a putut fi văzut la stațiunea subsidiară de la Rezekne, din apropierea frontierei letono-ruse, iar militari înarmați au patrulat prin apropiere și într-un oraș învecinat, reflectând astfel temerile balticilor legate de un eventual sabotaj în timpul operațiunilor.

Regiunea Mării Baltice este în stare de alertă maximă după ce, în Suedia sau în Finlanda, s-au semnalat o serie de avarii la un cablu electric, la relee de telecomunicații și la o conductă de gaze. Potrivit unor presupuneri, s-a crezut că toate aceste incidente ar fi fost provocate de niște vase ale căror ancore au dragat fundul mării după invazia Rusiei în Ucraina. Rusia a negat orice implicare.

„Sistemul este acum stabil, întregul proces decurge fără incidente, nimeni nu poate spune că s-ar fi schimbat ceva”, a spus Melnis.

Potrivit analiștilor, menținerea unei furnizări constante necesită o frecvență stabilă a rețelei, care cu timpul va putea fi mai ușor obținută într-o zonă sincronizată mai largă, precum Rusia sau Europa Continentală, comparativ cu ceea ce ar putea face statele baltice pe cont propriu.

Ministerul lituanian al Energiei a declarat că a stabilit niște planuri în eventualitatea în care unii mari consumatori de energie, precum fabricile, ar putea fi deconectați temporar de la rețea în cazul unor pene de curent, astfel încât alimentarea de primă importanță să poată fi menținută.

Pentru Rusia, asta înseamnă decuplarea enclavei sale Kalinigrad, aflată între Lituania, Polonia și Marea Baltică, de la rețeaua electrică a Rusiei, ea trebuind acum să se alimenteze singură cu energie.

Începând din anul 2018, țările baltice au cheltuit aproape 1,6 miliarde euro pentru a-și moderniza rețeaua și pentru a o pregăti în vederea schimbării, în vreme ce Rusia a cheltuit 100 miliarde ruble (1 miliard dolari SUA) ca să construiască în Kaliningrad niște centrale electrice pe gaze.

Sursa: Rador Radio România