După zile de negocieri, cel mai recent draft al comunicatului final al summit-ului prevede că șefii de stat și de guvern din UE vor cere "acces și ajutor umanitar continuu, rapid, sigur și nestingherit pentru a se ajunge la cei care au nevoie, prin toate măsurile necesare, inclusiv o pauză umanitară", scrie EURACTIV.

Formularea textului, potrivit diplomaților UE, s-ar putea schimba în funcție de discuțiile liderilor la Bruxelles. Deocamdată, nu se știe dacă formularea va fi "pauză umanitară" sau "pauze".

Cel mai probabil, concluziile summitului nu vor include cererea ONU pentru "o încetare a focului".

În timp ce în ultimele săptămâni, a existat o condamnare fermă a atacului Hamas asupra Israelului, a existat mai puțin consens cu privire la solicitarea oricărei opriri a bombardamentelor Israelului împotriva Fâșiei Gaza.

Miniștrii de externe ai UE au decis luni să susțină o "pauză umanitară" în războiul Israel-Hamas, deși unele state membre au exprimat rezerve față de această idee.

Franța, Spania, Olanda, Irlanda, Slovenia și Luxemburg au pledat pentru "o pauză umanitară".

Prim-ministrul interimar al Spaniei, Pedro Sánchez, a cerut miercuri, de o manieră foarte directă, "oprirea și încetarea focului" din motive umanitare pentru a permite "introducerea urgentă a ajutorului umanitar în Gaza".

Statele membre ezitante și-au exprimat îngrijorarea că cererile de oprire a luptei ar fi putea în contradicție cu dreptul Israelului de a se apăra.

"E nevoie de o formulă care să găsească calea de mijloc între cei care pledează pentru o încetare a focului umanitară, care înseamnă o oprire generală a luptelor, și alții care cred că, de exemplu, Israelul este încă îndreptățit să se apere de atacuri și este prea devreme să vorbim despre o încetare a focului”, a spus un diplomat al UE.

Cea de-a doua tabără, condusă de Germania și care include Austria și Cehia, e prudentă în a solicita o oprire mai definitivă care ar putea lega mâinile Israelului și a făcut apeluri pentru "ferestre" sau "pauze" umanitare.

"Dacă solicităm o încetare a focului și Hamas va continua să arunce rachete, nu vom putea spune Israelului că nu se poate apăra", lăsând europenii în fața unei dileme morale, a spus un al doilea diplomat al UE.

În acest fel, israelienii n-ar putea respecta încetarea focului.

"Literele, virgulele, limbajul contează și așa ajungi la obținerea unor acorduri”, a spus un înalt oficial al UE despre negocieri. Toate statele membre UE trebuie să fie de acord cu textul.

"Din perspectiva noastră, ceea ce contează este accesul umanitar, astfel încât să îi putem ajuta pe cei care au nevoie, fie în Israel, fie în Gaza", au spus ei.

"Pauză sau pauze  (…) Cuvintele contează atâta timp cât ne ajută să ne atingem obiectivele", au adăugat ei.

Și mai multe dureri de cap au fost adăugate de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a anunțat miercuri seară că "pregătește o invazie terestră" a Fâșiei Gaza, ceea ce ar putea face mai dificilă o pauză. 

Dincolo de problema unei poziții comune a UE cu privire la oprirea luptei, unii diplomați europeni au început să avertizeze că lupta pentru formularea corectă pe măsură ce numărul morților crește riscă să expună credibilitatea blocului în politica externă.

Dezbaterea vine în timp ce blocul încearcă să depășească confuzia cu privire la răspunsul său inițial la conflict.

Spre deosebire de răspunsul UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, există o linie mai puțin omogenă, statele membre fiind împărțite în mod tradițional între membri mai mult pro-palestinieni, cum ar fi Irlanda și Spania, și susținători fermi ai Israelului, inclusiv Germania și Austria.

"Nu ar trebui să presupunem că va exista o uniformitate de percepție asupra acestei chestiuni: toți avem istorii și relații diferite cu regiunea, deci avem percepții, culturi, reacții diferite", a spus al doilea diplomat.

"Dar asta nu înseamnă că noi [ca state membre] nu putem acționa împreună și nu putem fi utili", au adăugat ei.

Rămâne de văzut ce impact va avea apelul liderilor UE pe teren, după ani de dezangajare în relația cu regiunea și relații complicate care au diminuat vocea și influența UE în zonă, spun diplomații UE.

"Forțele dinamice majore din lume, precum UE, SUA, China, Rusia, Cvartetul, au neglijat oarecum procesul de pace din Orientul Mijlociu în ultimii ani", a spus un al treilea diplomat  UE.

Înainte de recenta escaladare, la treizeci de ani de la semnarea în 1993, Acordurile de Pace de la Oslo, văzute ca o măsură temporară pentru a construi încrederea și pentru a crea spațiu pentru un acord de pace permanent, au fost înghețate.

Aproape 50 de reprezentanți din Europa și Orientul Mijlociu au oferit o oarecare speranță la Adunarea Generală a Națiunilor Unite în septembrie pentru a dezvălui o nouă inițiativă intermediată de UE, numită "Efortul Zilei Păcii", care urmărește să revigoreze procesul de pace îndelungat între Israel și Palestina.

Cu toate acestea, următoarea întâlnire, planificată inițial pentru noiembrie în Belgia, fusese amânată din cauza situației instabile din regiune.