În contextul actual al tensiunilor ridicate legate de Groenlanda și al fragilizării politice a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, anunțul este mult mai mult decât simbolic. În timp ce Donald Trump se afla la Davos pentru a găsi un acord-cadru privind Groenlanda, menit să reducă nivelul de stres din cadrul Alianței Atlantice, Pentagonul – Departamentul american al apărării – își informa aliații europeni despre viitoarea retragere a aproximativ 200 de membri ai personalului american din anumite structuri dependente de organizația de apărare colectivă, potrivit unei dezvăluiri a Washington Post.

La 12 februarie, Pete Hegseth, secretarul american al apărării, le ceruse aliaților europeni să „se implice pe deplin și să își asume responsabilitatea pentru propria securitate convențională pe continent”. Aceasta urma să se concretizeze, într-o primă etapă, printr-o creștere substanțială a investițiilor europene în apărare. La summitul NATO de la Haga din iunie 2025, liderii europeni s-au angajat astfel să își majoreze cheltuielile militare la 5% din produsul intern brut, față de obiectivul anterior de 2%.

A doua condiție viza reducerea mijloacelor americane angajate în Europa - fie direct în cadrul Alianței Atlantice, fie în diferitele baze ale armatei americane pe Vechiul Continent - pentru a le redirecționa către alte teatre de operațiuni din regiunea Indo-Pacific sau de la granița de sud a Statelor Unite.

Washingtonul a început prin a prezenta o reducere modestă a personalului pus la dispoziția NATO și a structurilor sale, poziții care ar urma să fie ocupate pe viitor de europeni. „Cei 31 de (alți) aliați au capacitatea de a acoperi aceste posturi”, afirmă o sursă militară, care consideră că aceste plecări sunt mai degrabă simbolice.

„Ajustările aduse dispozitivului militar și efectivelor americane nu sunt neobișnuite”, amintește de asemenea o sursă din NATO. „Americanii ne asiguraseră de câteva luni că vor anunța o reducere a efectivelor din diversele structuri ale NATO”, confirmă o altă sursă militară, deloc surprinsă de anunț.

Sfârșitul mandatului

Această reducere a efectivelor vizează aproximativ treizeci de structuri: centre de excelență (centre de formare în domenii foarte specifice, finanțate de anumite state) și alte grupuri de experți care lucrează pentru Alianță. Unii membri ai personalului american vor fi retrași, de exemplu, din centrul NATO de fuziune a informațiilor din Regatul Unit, din comandamentul forțelor speciale aliate de la Bruxelles sau din StrikforNato, o structură din Portugalia care supraveghează anumite operațiuni maritime, potrivit agenției Reuters.

Ofițerii americani se vor retrage treptat, la finalul mandatelor lor în aceste structuri. Aceste funcții sunt, de regulă, limitate la patru-cinci ani. Prin urmare, retragerile ar putea fi eșalonate pe mai mulți ani, oferind celorlalți aliați timp să îi înlocuiască. „Iar dacă Statele Unite doresc să retragă și alți membri ai personalului, ne vor anunța și ne vom pune de acord”, adaugă o sursă militară din cadrul Alianței.

Logica americană este de a retrage ofițeri fără a reduce, într-o primă etapă, prezența în cele mai importante structuri de comandament ale forțelor terestre, aeriene sau navale, pentru a păstra principalele pârghii de putere, subliniază o sursă europeană.

Totuși, aceste prime retrageri americane ar putea fi urmate de altele. După retragerea unor efective americane din România, anunțată în octombrie 2025, Washingtonul urmează să dezvăluie revizuirea posturii sale strategice de apărare, care ar putea duce la o reorganizare a prezenței sale în diferite țări europene. Cu aproape 80.000 de militari americani pe Vechiul Continent, „prezența americană în Europa rămâne mai importantă decât a fost în ultimii mulți ani”, reamintește biroul de presă al NATO.

Sursa: Rador Radio România