În mini-sesiunea plenară de la Bruxelles, eurodeputații dezbat și votează miercuri și joi rezoluții privind statul de drept, legea europeană a climei și politica de coeziune.

PE solicită o abordare mai ambițioasă pentru raportul privind statul de drept pe 2021

Pornind de la concluziile raportului din 2020 și în vederea raportului din 2021, eurodeputații propun modul în care viitoarele rapoarte pot proteja mai bine valorile UE.

Proiectul de text al Parlamentului European analizează primul raport al Comisiei privind statul de drept, publicat în 2020, care include constatări privind situația statului de drept în UE și în fiecare stat membru.

Acesta stabilește, de asemenea, prioritățile eurodeputaților și oferă recomandări concrete Comisiei, inclusiv:

- Introducerea unui domeniu de aplicare mai larg (care să cuprindă toate valorile UE) și a mai multor nuanțe în diferențierea încălcărilor sistemice de cele individuale;

- Includerea raportului într-un mecanism permanent, cuprinzător și eficace, de exemplu prin includerea unor recomandări și etape concrete legate de procedura prevăzută la articolul 7, de mecanismul de condiționalitate bugetară și de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Proiectul de raport condamnă, de asemenea, „presiunea politică din Ungaria și Polonia [...] pentru a evita ca judecătorii naționali să adreseze întrebări CJUE”, încălcând tratatele.

Acesta abordează, de asemenea, încercările recente din Polonia de a submina independența Avocatului Poporului din această țară, precum și nepunerea în aplicare a unei hotărâri a CJUE în Ungaria în legătură cu restricțiile impuse asupra finanțării organizațiilor civile, îndemnând Comisia să trimită Ungaria în fața Curții și să solicite sancțiuni financiare disuasive.

Dezbaterea rezoluției non-legislative are loc miercuri, iar votul - joi. 

Politica de coeziune: 243 miliarde de euro pentru regiuni mai verzi și combaterea crizei

Pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei, plenul urmează să adopte trei fonduri ale UE axate pe politici climatice, programe sociale și dezvoltare urbană durabilă.

Așa-numitul „pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (FEDR-FC), precum și normele privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE pentru următorii șapte ani.

Create pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a UE, aceste fonduri vor primi împreună cea mai mare sumă alocată din bugetul UE pentru perioada 2021-2027: 243 miliarde de euro pentru Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, din care 8.05 miliarde de euro pentru Interreg.

Cel puțin 30% din resursele lor vor trebui să fie direcționate către combaterea schimbărilor climatice, economia circulară și investiții în creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Acestea prevăd, de asemenea, măsuri specifice pentru IMM-uri și regiunile ultraperiferice.

Toate cele trei regulamente vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie și vor intra în vigoare în ziua următoare.

Dezbaterea e miercuri, iar joi are loc votul. 

Legea europeană a climei: PE va confirma acordul privind o UE neutră din punctul de vedere climatic până în 2050

UE își va majora obiectivul de reducere a emisiilor până în 2030 și va fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit noii legi ce urmează să fie evaluată și votată joi.

Noua lege, convenită în mod informal cu statele membre în aprilie, transformă angajamentul politic al Pactului verde european față de neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o obligație și oferă cetățenilor și întreprinderilor europene securitatea juridică și previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica această tranziție.

Obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va crește de la 40% la cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990.

O viitoare propunere a Comisiei de reglementare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură va ridica de facto obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2030 la 57%.