Ungaria nu mai este o democrație și Polonia se îndreaptă în aceeași direcție. Există temeri serioase cu privire la situația din Bulgaria, unde oamenii protestează de circa trei luni din cauza corupției și a acțiunilor Guvernului Borisov. Acesta e verdictul dur dat luni de eurodeputatul slovac Michal Simecka, raportor al Parlamentului European privind un mecanism permanent de monitorizare pentru a proteja valorile europene.

Subminarea libertății presei și a independenței sistemului judiciar în unele state membre, a declarat, în dezbaterea din plenul PE, Michal Simecka, arată că ”imaginea UE în calitate de garant al democrației a suferit foarte mult”. UE a fost gândită ca un proiect democratic, în care oamenii să nu fie arestați în mod arbitrar sau să-și piardă locul de muncă pentru că-și exprimă opiniile, notează Deutsche Welle. 

Raportul, dezbătut ieri și care urmează să fie votat miercuri, solicită condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Chestiunea e abordată și în negocierile privind bugetul multianual dintre Parlamentul European, CE și Consiliu, dar europarlamentarii nu sunt mulțumiți de propunerea actuală.

Vera Jourova, vicepreședinta Comisiei responsabilă pentru valori și transparență, a reamintit că, în primul raport privind statul de drept în statele membre, Ungaria și Polonia au fost criticate ferm. Totodată, au fost menționate și deficiențele din alte țări, inclusiv problema corupției din Bulgaria. 

Pe de altă parte, premierul bulgar Boiko Borissov a declarat săptămâna trecută, după publicarea raportului, că acesta este ”echilibrat”. El a promis că va accepta recomandările Comisiei pentru îmbunătățirea statului de drept.

Bulgaria a fost în atenția eurodeputaților și în cadrul unei alte dezbateri care a avut loc luni în plenul de la Bruxelles - privind statul de drept și drepturile fundamentale din această țară. Potrivit EURACTIV.com, Partidul Popular European (PPE) și-a menținut sprijinul pentru Borisov, în timp ce membrii S&D, Verzii și cei din Renew au criticat Guvernul de la Sofia din cauza regresului privind drepturile fundamentale și modul în care sunt gestionate fondurile europene.

Dezbaterea aprinsă a avut loc ca urmare a protestelor fără precedent din această țară. Mii de bulgari au ieșit în stradă în ultimele 90 de zile, cerând demisia premierului Borisov și a procurorului general Ivan Geșev. Oamenii sunt nemulțumiți de nivelul corupției la nivel înalt, fenomen care a slăbit instituțiile statului. Ei consideră că Geșev nu este potrivit pentru funcția pe care o ocupă.

Manfred Weber, liderul grupului PPE, a precizat pe Twitter că cetățenii au dreptul de a protesta, dar nu e nevoie de alegeri anticipate, în condițiile în care alegerile generale în Bulgaria sunt programate în martie anul viitor. 

Statele membre și PE vor continua negocierile în următoarele săptămâni cu privire la modul în care vor fi condiționate fondurile de respectarea statului de drept. Europarlamentara germană Katarina Barley (SPD) a declarat în cadrul dezbaterii că se pot face compromisuri pe diverse chestiuni, ”dar nu și cu valorile fundamentale”. 

Până acum, contrele au fost destul de puternice. Barley, fostă ministră a justiție în Germania, l-a acuzat într-un interviu pe premierul ungar Viktor Orban că e corupt. La rândul său, Orban - aflat de mai mult timp în conflict cu Bruxellesul - a lansat un atac la adresa vicepreședintei CE Vera Jourova, după ce aceasta a declarat că democrația din Ungaria e ”bolnavă”. 

Europarlamentara poloneză Beata Kempa a respins raportul Comisiei privind statul de drept, susținând că nu există un temei juridic pentru acesta. ”Este vorba mai mult despre visele federale ale stângii", a spus Kempa, membră a partidului conservator PiS, aflat la guvernare în Polonia. Ea a adus în discuție drepturile minorităților sexuale, cărora li se vor acorda drepturi speciale, adăugând că inițiativa reprezintă un atac asupra suveranității statelor membre UE.

Vera Jourova a respins acuzațiile, explicând că raportul are la bază un dialog între Comisie și statele membre. 

Din partea Președinției germane a Consiliului UE a luat parte la dezbatere secretarul de stat pentru afaceri europene Michael Roth, care a respins încercările unor eurodeputați de a compara UE cu URSS. Adresându-se eurodeputatei Beata Kempa, Roth a precizat că nu este vorba despre garantarea unor drepturi speciale pentru minoritățile sexuale, ci de drepturi egale pentru toți. Roth a mai spus că statul de drept reprezintă o prioritate pentru Președinția germană a Consiliului.

Cum ar trebui să arate mecanismul?

La dezbatere a luat cuvânt și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, în opinia căruia mecanismul privind statul de drept trebuie să fie ”clar, obiectiv, eficient”, dar nu politic.

”Acum este momentul să răspundem solicitărilor cetățenilor europeni. Ei așteaptă de la noi să susținem valorile europene. De ce acum? Pentru că suntem pe punctul de a adopta bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani și vom adăuga la acesta, pe bună dreptate, un Mecanism de redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 miliarde de euro ... Acum e momentul să inventăm un mecanism clar în ceea ce privește statul de drept, legat de fondurile europene. Cum ar trebui să fie? Ar trebui să fie clar, ar trebui să fie obiectiv, ar trebui să trateze toate țările în mod echitabil și ar trebui să trateze toate statele membre în mod egal. Nu ar trebui să fie politic, ar trebui să fie eficient, nu ar trebui să fie «diluat»”, a  declarat eurodeputatul PNL/PPE.

”Domnule Roth, haideți să începem negocierile pe acest subiect fără alte întârzieri. Noi avem o poziție în acest sens de un an și jumătate. Haideți să oferim rezultate acum”, a conchis eurodeputatul român.