Numărul cetățenilor ungari care locuiesc în străinătate a ajuns la 770.000, ceea ce reprezintă o mare rezervă pentru economie din punct de vedere al pieței forței de muncă. Un număr semnificativ dintre cei care se întorc acasă nu numai că ar rezolva în mod benefic rigiditatea pieței forței de muncă, darar aduce și alte beneficii economiei naționale. Pe baza cercetărilor lor comune, Institutul Echilibru și Asociația Națională a Antreprenorilor și Angajatorilor (VOSZ) au conceput un pachet de propuneri de politici care ar putea ajuta la atragerea acasă a unora dintre ungurii care lucrează în străinătate. În prezent, nici guvernul ungar, nici o altă țară din UE aflată într-o situație similară nu are un program unitar menit să ajute întoarcerea acasă a celor care lucrează în străinătate, scrie Nepszava.

Prin lansarea cercetării, scopul VOSZ a fost menținerea unui echilibru între emigrare și întoarcerea acasă, în prezent aproape la fel de mulți oameni pleacă din țară în fiecare an cât se întorc, a declarat la o conferință de presă la care a fost prezentat rezultatul cercetării Attila Gazsi. Potrivit vicepreședintelui VOSZ, migrația are și beneficii, deoarece tinerii pleacă în străinătate la studii sau pentru a muncii și dacă mai târziu se vor întoarce acasă (dacă se vor mai întoarce - n.red.), va profita și economia în urma cunoștințelor dobândite. Cu un program guvernamental corespunzător, 10% dintre ungurii care trăiesc în străinătate ar putea fi atrași acasă, susțin cei de la VOSZ.

Guvernul, care vrea să aducă acasă forța de muncă ungară care lucrează în străinătate, nu se află într-o situație ușoară, deoarece în timpul interviurilor personale, 70 la sută dintre aceștia au amintit drept motiv al emigrării viitorul impredictibil din Ungaria, 58 la sută s-au referit la situația politică nefavorabilă, 53 la sută la mentalități, iar 44 la sută au evocat cauzele materiale.

Tocmai acestea sunt problemele care otrăvesc viața de zi cu zi a cetățeanului ungar - și să mai adăugăm că situația creată este în mare parte din vina actualului guvern și a sistemul politic. Cu alte cuvinte, până nu se rezolvă aceste probleme, atragerea acasă a cetățenilor ungari care trăiesc în străinătate sau creșterea numărului celor care se întorc nu este simplă. Însă, potrivit cercetătorilor, situația nu este fără speranță.

Institutul Echilibru susține că, potrivit cercetărilor și estimărilor bazate pe datele ONU, la momentul schimbării regimului din 1990, 400.000 de cetățeni ungari locuiau în străinătate, iar acest număr a crescut la 770.000 până în 2023. În prezent, 4,4% din populația ungară cu vârstă de muncă trăiește în străinătate; aceasta este puțin mai mare față de media UE de 3,3 la sută, dar în același timp rămâne sub media regională, a declarat cofondatorul Institutului Echilibru, Ákos Kozák. Cea mai populară destinație de angajare este Germania,unde locuiesc 220.000 de unguri născuți în Ungaria, urmată de Austria și Marea Britanie, cu 80.000 de persoane fiecare. Aducerea acasă a acestor lucrători nu este simplă, deoarece majoritatea lor - 72 la sută - se simt bine în noua țară aleasă, fie ca angajat, fie ca cetățean. Cercetătorii Institutului Echilibru au ajuns la concluzia că pot fi convinși să vină acasă acei muncitori mai în vârstă, ai căror copii nu-i mai leagă de țara aleasă, dar în același timp ar fi capabili și dispuși să lucreze în continuare aici, acasă. Un factor stimulativ ar fi avansarea în carieră, deoarece și în prezent, emigranții își desfășoară activitatea la un nivel de prestigiu mai scăzut în comparație cu calificările lor.

Potrivit analizei tendințelor companiei de cercetare, numărul actual de 770.000 de angajați va scădea la 750.000 în următorii cinci ani, însă pentru ca aceasta să se întâmple întocmai, cercetătorii au făcut mai multe propuneri Guvernului. Aproximativ cinci șesimi dintre cei care locuiesc în străinătate nu consideră probabil că se vor întoarce acasă sau cel mult într-un viitor foarte îndepărtat, dar aproximativ 15-17% dintre ei planifică, respectiv consideră posibil să se mute acasă în următorii 5 -10 ani. Vor fi necesare și stimulente financiare, deoarece acesta este unul dintre cele mai importante motive pentru care ungurii decid să lucreze în străinătate.

În sondajul realizat pe bază de chestionar de Institutul Echilibru, 43% dintre respondenți au indicat o subvenție unică de repatriere de 4 milioane de forinți, 35% al 13-lea salariu lunar obligatoriu și 32% un venit în Ungaria egal cu jumătate din salariul din străinătate, ca cei mai importanți factori de motivare pentru reîntoarcerea în țară - desigur cei care se gândesc la așa ceva. Printre propuneri se numără și aspectul, potrivit căruia și companiile care angajează lucrători care locuiesc în străinătate și care lucrează în ocupații deficitare să primească subvenții care pot fi utilizate pentru o singură întoarcere acasă și/sau ca supliment de salariu, dacăpersoanele implicate sunt de acord să lucreze în Ungaria pentru o anumită perioadă de timp. În plus, statul ar trebui să încurajeze angajarea lucrătorilor ungari care s-au întors din străinătate la IMM-urile din țară cu stimulente fiscale, potrivit propunerii Institutul Echilibru.

În vederea asigurării unei comunicări permanente și a eficientizării, specialiștii recomandă ca statul să includă în programele sale privind întoarecerea acasă din străinătate a cetățenilor ungari și organizațiile, asociațiile comunităților maghiare din țările țintă mai mari. Specialiștii mai propun ca în loc de o campanie generală de imagine de țară, comunicarea care stimulează cheamarea acasă ar trebui să răspundă nevoilor celor care lucrează în străinătate. În acest scop, pot fi implicate și autoguvernările marilor orașe în organizarea programelor de repatriere: printr-o investiție sau o dezvoltare majoră acestea ar putea lansa campanii bine determinate pentru atragerea acasă a lucrătorilor din sectoarele relevante.

Toate acestea nu ar fi o risipă de bani, deoarece, conform estimărilor cercetătorilor, reîntoarcerea acasă a 10 la sută dintre cetățenii cu vârstă activă care au emigrat în scopuri de angajare este de 0,02-0,12 puncte procentuale pe an până în 2028, iar reîntoarcerea a 25 la sută ar avea ca rezultat un excedent al PIB-ului de 0,05–0,3 puncte procentuale pe parcursul a patru ani, ceea ce ar în semna în ansamblu o valoare generată netă de 300–1.500 de miliarde de forinți.

Nici un număr mare de muncitori nu produc mult mai mult

Piața muncii din Ungaria se transformă: pe de o parte, își pierde competitivitatea internațională, ba mai mult, nici acasă nu mai este cea mai competitivă în toate cazurile și nu este întâmplătoare angajarea forței de muncă străine în industria prelucrătoare, s-a spus la o conferință organizată de Direcția pentru piața forței de muncă a Societății Economice Ungare (MKT). În același timp, este inevitabil ca salariile să ajungă din urmă, ceea ce în cel mai bun caz poate coincide cu creșterea productivității economiei ungare.

Rolul muncii crește în secolul XXI, a declarat profesorul Universității Central-Europene (CEU), economistul László Csaba, la conferința MKT. În același timp, lumea și economia ungară se vor caracteriza prin procesul prin care tot mai puțini oameni vor avea locuri de muncă bune, iar tot mai mulți oameni vor avea puține locuri de muncă sau chiar rele. Expansiunea robotizării și a inteligenței artificiale creează o diviziune complet nouă a muncii, în special în partea dezvoltată a lumii. Din cauza acestora, transformarea pieței forței de muncă din Ungaria este inevitabilă, deoarece rolul muncii pregătite intelectual și fizic, dominant în economie în ultimele 2-3 decenii, se va devaloriza. Acest proces este deja în desfășurare, deoarece în ultimul deceniu, aproximativ un milion de lucrători au intrat pe piața muncii, astfel că astăzi lucrează peste 4,5 milioane de oameni De asemenea, calculat în euro, acești 4,5 milioane de oameni produc venit național ca acum un deceniu, ceea ceindică faptul că productivitatea economiei ungare, în special productivitatea muncii, a scăzut în acest timp. Cu alte cuvinte, creșterea nivelului de trai, care a rezultat din faptul că cei mai mulți oameni lucrează, nu este sustenabilă, a explicat László Csaba.

Piața muncii va fi transformată, dar în același timp aceasta este însoțită de o creștere a nivelului salarial real. În cel mai bun caz, acest proces este susținut de creșterea productivității, în cazul mai puțin bun, acesta este forțat de politică. Datorită prezenței regionale a companiilor străine, creșterea nivelului salarial este inevitabilă.  Potrivit lui László Csaba, modelul economic bazat pe un nivel scăzut de salariu nu va fi sustenabil nici din acest motiv și tocmai recuperarea rămânerii în urmă din punct de vedere al salariilor este cea care va forța trecerea la un nou model de creștere.

Péter Mihályi vede mai pesimist posibilitățile forței de muncă și ale economiei ungare. Potrivit profesorului de catedră al Universității Corvinus din Budapesta, discuțiile din ultimele luni - în special cu privire la fabricile de baterii - au dezvăluit și o altă problemă privind forța de muncă ungară. Credința, opinia sau chiar o putem numi drept legendă, potrivit căreia economia ungară are o forță de muncă bine pregătită, ceea ce asigură un avantaj competitiv, de mult nu mai este adevărat. Calitatea forței de muncă, care este disponibilă în Ungaria, nu este suficient de bună și nu în sensul că nu este suficient de instruită sau specializată, ci pentru că nu este potrivită pentru a lucra în industria prelucrătoare modernă. Această problemă a devenit evidentă în timpul dezbaterilor privind lucrătorii străini. S-a spus deja în mai multe forumuri privind ocuparea forței de muncă faptul că este posibil ca angajarea forței de muncă din Orientul Îndepărtat să fie mai scumpă decât cea ungară, dar este mai bună în sensul că disponibilitatea acesteia este mai mare. În producția industrială modernă, unde fabricile de asamblare joacă un rol major, este important pentrucompanii dacă forța de muncă este disponibilă în mod fiabil și stabil, dacă poate fi folosită în weekend sau în schimbul al doilea sau al treilea. Angajatul ungar refuză să lucreze la sfârșit de săptămână sau în mai multe ture, deoarece vrea să fie cu familia. Acest lucru este de înțeles din punct de vedere uman, dar, ca economist, trebuie să te gândești dacă este posibil să schimbi această situație, sau dacă trebuie să realizezi că forța de muncă ungară este necompetitivă chiar și pe piața muncii din Ungaria, a explicat Péter Mihályi.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA