În contextul pandemiei de COVID-19, strategia farmaceutică a UE își propune să „asigure viitorul” sectorului medical european. 

Noua strategie, care urmează să fie prezentată miercuri, are drept scop îmbunătățirea și grăbirea accesului pacienților la medicamente sigure și la prețuri accesibile, dar își propune, totodată, să sprijine inovația în industria farmaceutică a UE, notează EURACTIV.com.

Comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a descris anterior strategia drept o „piatră de temelie” a politicii de sănătate pentru următorii cinci ani. Este considerată un pilon cheie al viziunii Comisiei de a construi o uniune a sănătății mai puternică, după cum a spus președintele Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii din 2020.

Abordarea orientată spre pacient

O primă parte a strategiei subliniază că „prioritățile de cercetare ar trebui să fie aliniate la nevoile pacienților și ale sistemelor de sănătate”.

Ca urmare, întregul sistem european de stimulente pentru sectorul farmaceutic ar trebui să fie reorientat pentru a stimula inovația în domenii în care nevoile nu sunt satisfăcute, precum afecțiunile neurodegenerative și bolile rare sau cancerul pediatric.

Un exemplu de nevoi medicale nesatisfăcute menționat în document este rezistența antimicrobiană, care scade capacitatea medicilor de a trata boli infecțioase și de a efectua intervenții chirurgicale de rutină.

Până în 2022, Comisia va explora noi tipuri de stimulente pentru antimicrobiene inovatoare, precum și măsuri pentru restricționarea și optimizarea utilizării medicamentelor antimicrobiene.

Revizuirea sistemului de stimulente va include și analize în materie de competiție, pentru a îmbunătăți accesul la medicamente generice și biosimilare.

Genericele și medicamentele biosimilare permit oferirea către un număr mai mare de pacienți a unor tratamente la prețuri accesibile, dar și economii potențiale de costuri pentru sistemele de sănătate, se arată în document.

În ceea ce privește accesibilitatea, strategia recunoaște că deciziile privind prețurile și compensarea medicamentelor sunt de competență națională. Totuși, executivul UE își propune să abordeze lipsa de transparență și consens cu privire la principiile costurilor prin implicarea cu țările UE prin măsuri nelegislative, cum ar fi linii directoare privind principiile și metodele de stabilire a costurilor.

Strategia subliniază, de asemenea, problema cheltuielilor pentru medicamente în spitale, care este raportată incomplet la nivelul UE și crește rapid. Cheltuielile cu medicamentele reprezintă 20-30% din bugetul spitalelor și cresc mai repede decât vânzările medicamentelor prin farmacii, se arată în document.

Inovația în domeniul farmaceutic

Unul dintre obiectivele cheie ale strategiei este susținerea competitivității și a capacității inovatoare a industriei farmaceutice a UE. Comisia consideră acest lucru ca un factor cheie pentru crearea de locuri de muncă, pentru industrie, dar și pentru știință, astfel încât sectorul farmaceutic să poată „răspunde cel mai bine nevoilor pacienților”.

Pentru aceasta, Comisia își propune să creeze un „mediu de reglementare stabil și flexibil”, care să ofere siguranță legislativă pentru investiții și să acomodeze tendințele tehnologice, inclusiv „stimulente echilibrate și corecte pentru recompensarea și protejarea inovației”.

În ceea ce privește eficiența reglementării, strategia propune revizuirea legislației farmaceutice a UE și a cadrului aferent pentru medicamente pentru a le simplifica și raționaliza.

În plus, modficarea legislației va trebui să aibă în vedere și evoluțiile recente din domeniul tehnologic, dar și noile descoperiri în materie de terapii genice.

„Autonomie strategică” pe partea de producție

Reziliența sectorului de sănătate a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19. În acest context, summitul UE din octombrie a menționat nevoia UE de a atinge „autonomia strategică”, păstrând în același timp o economie deschisă.

În ultimele luni, Comisia a subliniat necesitatea readucerii în Europa a producției de medicamente și ingrediente farmaceutice pentru a evita în viitor lipsurile experimentate în timpul crizei COVID-19.

Pentru a nu mai fi afectată de deficitul unor medicamente și materiale sanitare, UE intenționează să elimine dependența excesivă de producția din țări terțe, iar Comisia va impune „obligații mai puternice pentru aprovizionare și transparență, notificarea mai din timp a lipsurilor și retragerilor, o transparență sporită a stocurilor și o coordonare mai puternică a UE și mecanisme de monitorizare, gestionare și evita penuria”.

Pe de altă parte, în acord cu strategiile anunțate deja de UE, Comisia a inclus în documentul destinat indiustriei farmaceutice și nevoia de a face producția de medicamente și materiale mai ecologică și mai durabilă, inclusiv în materie de gestionarea medicamentelor neutilizate.