TV Informer „răspândește multe minciuni și neadevăruri de mult timp”, a spus Bogdan Vucic, un elev al cărui coleg de clasă a devenit ținta canalului și tabloidului deținut de același grup. „Au publicat informații despre familia lui care contravin celei mai elementare decențe – să nu mai vorbim de etica jurnalistică”.

Potrivit datelor oficiale, Informer a încălcat Codul de Etică pentru Jurnaliștii Sârbi de 647 de ori în 2024. Dar nu este singurul mijloc de presă care a alimentat furia protestatarilor; multe ziare și canale de televiziune considerate apropiate guvernului raportează zilnic acuzații împotriva protestatarilor.

De la începutul protestelor care au zguduit Serbia, o vastă mișcare anticorupție care a început după un accident mortal în gara Novi Sad la 1 noiembrie, aceste instituții media i-au calificat pe studenți drept „agenți străini”, plătiți de opoziție, arhitecți ai unei viitoare „lovituri de stat”.

„Kurir” scrie că studenții „terorizează Belgradul”, Informer spune că sunt „plătiți de (finanțatorul și filantropul american George) Soros și USAID”, iar Pink TV spune că este o „revoluție colorată” susținută de prim-ministrul din Kosovo.

„Astfel de povești contribuie la înfățișarea studenților drept dușmani ai statului – creează o atmosferă violentă și diviziuni”, explică Bogdan Vucic. „De aceea vrem să punem capăt la ceea ce s-ar putea numi propagandă, propagandă foarte murdară”.

Mass-media „Informer este cel mai rău când vine vorba de răspândirea minciunilor și dezinformării. A devenit un instrument de propagandă”, spune studentul.

Cu 57.028 de exemplare tipărite pe zi, Informer, care se vinde cu 40 de dinari sârbi (0,34 euro), jumătate din prețul la care vând concurenții săi, este unul dintre cele mai citite ziare din țară. Iar canalul de televiziune al grupului revendică cea mai mare cotă de piață.

Potrivit Reporteri fără frontiere, „majoritatea presei sârbe își obține veniturile din publicitate și subvenții publice opace – două surse la care accesul este controlat în mare parte de elita conducătoare și supus unei părtiniri a publicațiilor”.

Dragoljub Petrovic, redactor-șef al cotidianului independent „Danas”, explică că „agenții de publicitate apropiați de guvern și toate companiile de stat ignoră mass-media independentă”.

Jurnaliștii și mass-media independentă sunt, de asemenea, supuse unor „proceduri de intimidare” - numeroase procese strategice împotriva participării publice menite să împiedice publicarea lor prin proceduri judiciare costisitoare.

Pentru Slobodan Georgiev, redactor-șef la TV Nova S, unul dintre canalele de televiziune care nu își ascunde opoziția față de guvern, „situația presei independente din Serbia este din ce în ce mai dezastruoasă”, până la punctul în care ar putea dispărea.

„Cu excepția cazului în care vor exista schimbări politice reale în următorii ani, este probabil ca niciun mijloc de presă să rămână imun la influența președintelui Aleksandar Vucic”, a spus domnul Georgiev.

„Jurnaliștii independenți se confruntă cu presiuni necruțătoare, inclusiv atacuri directe din partea șefului statului și a unor personalități marcante din Partidul Progresist Sârb (SNS) la guvernare”, a explicat el. La începutul lunii martie, președintele Vucic a numit un jurnalist care acoperea mișcarea de protest „un imbecil complice cu protestatarii”.

O campanie a fost lansată miercuri la televiziunea națională care prezintă jurnaliștii de la TV Nova și N1, două televiziuni apropiate opoziției, ca pe niște „dușmani ai statului”. Două canale pe care nu toți sârbii le pot urmări: Telekom Srbija, cel mai mare operator de telecomunicații din Serbia - și o companie de stat - nu le oferă în pachetele sale. Pentru a ocoli ceea ce ei văd ca fiind cenzură, studenții au pornit la drum: de săptămâni întregi, se plimbă din oraș în oraș pentru a-și explica mișcarea, departe de titlurile tabloidelor.

Mitingul de sâmbătă la apelul studenților de la Facultate de Științe Politice era prevăzut începând de la ora 14:00 (13H00 GMT) la Belgrad. Contactat de AFP, redactorul-șef al Informer a refuzat să răspundă.

Sursa: Rador Radio România