Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum a lansat o noua editie a studiului anual "Europarlamentarii la Raport: cum ne reprezinta in Europa?". In ceea ce preveste prezenta, in clasamentul intocmit doar pentru anul 2011 Romania a urcat pana pe pozitia a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegatia tarii noastre se afla inca la coada clasamentului, ocupand locul 25. Pe de alta parte, Europarlamentarii romani nu par a avea deloc trac in a lua cuvantul in Parlamentul European. Ca delegatie nationala ne aflam pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol.

Studiul imbina analiza calitativa cu datele cantitative, bazandu-se pe cercetarea documentelor oficiale ale Parlamentului European, chestionarea europarlamentarilor romani si informatiile furnizate de portalul european de monitorizare a activitatii europarlamentarilor, www.votewatch.eu.  Studiul complet (apx. 200 de pagini) poate fi descarcat de la https://qvorum.ro/publication/. Totodata, Institutul Qvorum pune la dispozitia mass media si a celor interesati rapoartele de activitate ale europarlamentarilor romani (asa cum au fost acestea puse la dispozitia Institutului Qvorum de catre 25 dintre cei 33 de europarlamentari). Aceste documente sunt publicate intr-o anexa ce poate fi descarcata de la aceeasi adresa.

Studiul raspunde la urmatoarele intrebari:

    * Cat de activa este delegatia Romaniei in Parlamentul European ?
    * Cum ne reprezinta partidele romanesti ?
    * Care sunt subiectele unde romanii au pareri proprii ?
    * Dintre europeni, cu care ne potrivim din punct de vedere politic?
    * Cum se inteleg eurodeputatii romani intre ei ?
    * Cat de transparenti sunt eurodeputatii romani ?
    * Cine da exemple de urmat ?
    * Cine are cel mai calitativ website din punct de vedere al continutului informational ?
    * Care sunt cei mai transparenti si mai netransparenti eurodeputati romani ?
    * Care sunt cei mai influenti eurodeputati romani ?


Cat de activa este delegatia Romaniei in Parlamentul European ?

Pe parcursul celor doi ani scursi din actuala legislatura, se constata o tendinta crescatoare a prezentei eurodeputatilor romani. Daca in primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009) Romania s-a aflat pe ultima pozitie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), in clasamentul intocmit doar pentru anul 2011 Romania a urcat pana pe pozitia a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegatia tarii noastre se afla inca la coada clasamentului, ocupand locul 25.

Daca pana nu demult delegatia noastra statea bine doar la activitati secundare, precum intrebarile parlamentare, semnarea motiunilor de rezolutie si discursurile in plen, de data mai recenta se poate observa o crestere si in ceea ce priveste activitatile de substanta, prin intermediul carora se poate exercita o influenta efectiva asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).

Directorul Institutului European pentru Democratie Participativa – Qvorum, Doru Frantescu, a explicat: “Pe baza datelor disponibile in acest moment si a experientei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma ca influenta Romaniei in Parlamentul European este in crestere. Pentru fructificarea la maximum a potentialului detinut de Romania, este necesar insa un volum de munca si mai ridicat al europarlamentarilor nostri, precum si cresterea gradului de consultare dintre acestia si partenerii sociali si institutionali din tara”.

 
Cum ne reprezinta partidele romanesti ?

Europarlamentarii romani nu par a avea deloc trac in a lua cuvantul in Parlamentul European. Ca delegatie nationala ne aflam pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Analiza pe partide nationale ne arata un lucru foarte interesant, anume ca eurodeputatii PSD+PC si cei ai PDL sunt aproape la fel de vorbareti, si mult mai vorbareti decat cei ai PNL.  Totodata, membrii PD-L agreeaza mult mai mult decat colegii lor de la PSD+PC si PNL ideea semnarii motiunilor pentru rezolutii ale PE (initiate de alti deputati).

In ceea ce priveste activitatile de substanta, europarlamentarii PSD+PC ocupa prima pozitie la capitolele rapoarte redactate (usor in fata celor de la PNL) si rapoarte amendate (usor in fata celor de la PDL). Liberalii se situeaza pe prima pozitie la redactarea avizelor (usor in fata PSD+PC). Membrii delegatiei PDL au medii relativ mai scazute la acesti indicatori, fapt ce poate fi pus si pe seama faptului ca ponderea numarului de deputati romani in cadrul grupului PPE (care este de departe cel mai mare grup politic din PE) este mai scazuta decat ponderea romanilor in grupurile S&D si ALDE - alocarea rapoartelor si avizelor in interiorul grupurilor politice este influentata de marimea delegatiilor nationale.

Pe de alta parte, analiza mediilor de prezenta ale partidelor romanesti ne arata ca delegatia PD-L a fost pana in prezent cea mai prezenta la lucrarile plenare, urmata de delegatiile UDMR, PNL si PSD. Europarlamentarii alesi pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor si George Becali) au o prezenta extrem de scazuta, situandu-se printre ultimii la acest capitol dintre toti parlamentarii europeni: ultimul loc, 736, pentru George Becali si locul 727 (din 736), pentru Corneliu Vadim Tudor.

 
Care sunt subiectele unde romanii au pareri proprii ?

Fara indoiala, un punct sensibil pentru eurodeputati romani in PE il reprezinta domeniul Agricultura si dezvoltare rurala. Acest fapt este evidentiat de distantarile deputatilor romani fata de colegii lor din alte delegatii nationale, situatie resimtita in toate cele 3 grupuri politice europene. Explicatia rezida in mod evident in faptul ca pentru Romania acest domeniu este unul de interes major, iar dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite in a decide legislatia aplicabila in acest secor.

Un al doilea domeniu care pare a suscita pozitii politice distincte ale eurodeputatilor romani este Industrie, cercetare si energie: si in acest sector se inregistreaza un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputatilor romani in raport cu deputatii din celelalte state membre ale UE, motivul putand fi constituit de specificitatile nationale.

 
Dintre europeni, cu care ne potrivim din punct de vedere politic?

In grupul PPE, delegatia PDL poate conta cel mai mult pe sprijinul delegatiei ungare, intrucat pozitiile politice ale celor doua delegatii se apropie cel mai mult (cu anumite exceptii in ce priveste agricultura). Pozitiile cele mai indepartate de delegatia PDL le regasim la delegatia italiana din grupul crestin-democrat.

In grupul S&D, partenerii cei mai viabili pentru delegatia PSD+PC par a fi germanii, in timp ce delegatia britanica se situeaza cel mai departe de pozitiile socialistilor romani.

si in interiorul grupului ALDE partenerii cei mai la indemana, prin prisma pozitiilor politice foarte apropiate, sunt germanii. In schimb, la polul opus liberalilor romani se situeaza delegatia franceza din grupul ALDE.

 
Cum se inteleg eurodeputatii romani intre ei ?

Pozitionarea politica a PNL in Parlamentul European este la mijloc, intre PSD, aflat la stanga pe esicherul politic, si PDL, aflat la dreapta sa. Constatarea se bazeaza pe analiza comportamentului la vot a vicepresedintilor grupurilor politice europene din partea celor trei partide romanesti. Astfel, Adina Valean (PNL) a votat aproape in aceeasi masura alaturi de Rovana Plumb (PSD) – 76,19% - si de Marian Jean Marinescu (PDL) – 78,74%. In contrast, intre Rovana Plumb si Marian Jean Marinescu gradul de acord la vot este semnificativ mai scazut – doar 69,02%.

In interiorul delegatiei PDL, gradul cel mai mare de dezacord raportat la pozitiile politice ale sefului delegatiei, Theodor Stolojan, il inregistreaza Monica Macovei (5,75%), in timp ce Iosif Matula deviaza cel mai putin de la linia domnului Stolojan (2,28% din voturi).

Claudiu Tanasescu, migrat de la la PRM la PSD la inceputul acestui an, are cel mai mare grad de dezacord fata de liderul delegatiei PSD, Catalin Ivan, votand altfel decat acesta la 12,52% din voturi. Un grad relativ ridicat de dezacord fata de pozitiile lui Catalin Ivan il regasim si la Ioan Mircea Pascu (4,24%). Pe de alta parte, intre Catalin Ivan si Rovana Plumb exista cea mai mica diferenta de opinii politice, doar 2,65%.

In interiorul delegatiei liberale se inregistreaza un grad mai ridicat de individualism. Astfel, Cristian Busoi s-a indepartat cel mai mult de la linia sefei delegatiei, Norica Nicolai, votand diferit decat aceasta la 8,10% din voturi. Pozitia cea mai apropiata de doamna Nicolai este a Adinei Valean, dar chiar si aici se inregistreaza un grad de dezacord relativ mare (comparat cu situatiile din PSD si PDL), in valoare de 5,31%.

 
Cat de transparenti sunt eurodeputatii romani ?

La doi ani de la inceputul mandatului putem afirma ca marea majoritate a europarlamentarilor romani au inceput sa considere transparenta ca fiind importanta. Aceasta evolutie poate fi pusa pe seama mai multor factori precum:

    * Dorinta de crestere a capitalului politic in tara, fapt ce stimuleaza eurodeputatii sa fie inventivi pentru a-si asigura vizibilitate si popularitate
    * Presiunea exercitata de societatea civila si mass media nationala care relateaza si cer tot mai des explicatii eurodeputatilor pentru comportamentul lor la Bruxelles si Strasbourg
    * Scandalul de coruptie din primavara acestui an in care este implicat si Adrian Severin, si care pare sa fi determinat ceilalti eurodeputati romani sa puna mai mult pret pe transparenta pentru a preveni suspiciuni cu privire la propria activitate.

Din dorinta de a incuraja continuarea si accelerarea acestei tendinte catre o mai mare transparenta, Institutul Qvorum a realizat si un punctaj la nivel de eurodeputat. In acest fel, dorim sa rasplatim eforturile acelor europarlamentari care vad deja transparenta ca parte integranta a activitatii lor, exprimandu-ne in acelasi timp speranta ca demersul nostru va actiona ca un stimulent si pentru europarlamentarii care sunt inca deficitari la acest capitol.

In realizarea punctajelor privind transparenta, am decis sa luam in considerare doua elemente obiective, si asupra carora putem afirma ca avem informatii complete:

    * Transparentizarea din proprie initiativa: publicarea pe pagina de internet personala a informatiilor legate de activitatea de europarlamentar.
    * Transparentizarea la cerere: punerea la dispozitie a informatiilor solicitate sub forma de chestionar de catre Institutul Qvorum.

 
 
Cine da exemple de urmat si cine nu ?

Cercetarea a scos la iveala si o serie de bune practici, pe care consideram potrivit a le enumera pentru a incuraja adoptarea lor si de catre ceilalti europarlamentari:

Publicarea din oficiu de informatii cu privire la rolul efectiv pe care eurodeputatul l-a avut in calitate de raportor sau raportor din umbra, prevederile pe care acesta a urmarit sa le insereze, trimiteri catre documentele ce contin textele amendamentelor depuse: Monica Macovei.

Publicarea pe pagina de internet a unei sinteze saptamanale cuprinzand principalele concluzii ale activitatii parlamentare din saptamana precedenta, precum si a principalelor teme de pe agenda PE din perioada urmatoare: Ioan Enciu.

Prezentarea sub o forma clara pe website a pozitiilor proprii vis-a-vis de propuneri aflate in proces legislativ si explicarea impactului acestora pentru Romania si UE: Cristian Busoi.

Prezentarea sistematizata pe propriul website a felului in care a votat in PE: Adina Valean.

Incurajarea implicarii publicului din Romania prin adresarea de intrebari directe pe propriul site: Iosif Matula.

Publicarea pe website de informatii referitoare la grupurile de vizitatori din Romania pe care le-au primit la PE: Monica Macovei, Marian Jean Marinescu.

Crearea unui program de stagii pentru studentii romani la cabinetul propriu din Bruxelles: Iuliu Winkler.

 
Cine are cel mai calitativ website din punct de vedere al continutului informational ?

Existenta unui site de calitate, prin intermediul caruia europarlamentarii sa transmita publicului din tara informatii concrete, factuale, referitoare la propria activitate o consideram fundamentala din urmatoarele motive:

    * Prin natura activitatii, europarlamentarii isi petrec marea majoritate a timpului de lucru la Bruxelles si Strasbourg, si mult mai putin in tara. De aceea oportunitatile de a comunica publicului din tara direct (intalniri) sau prin intermediul mass media traditionale sunt mai reduse, comparativ cu politicienii de la nivel national.
      
    * Prin paginile proprii de internet (si retelele sociale) europarlamentarii pot transmite mesajul catre public (si pot prelua feed-back) fara intermediari, evitand in acest fel posibile distorsiuni.

In urma analizei Qvorum, a rezultat ca europarlamentarii care folosesc cel mai bine acest canal de comunicare (website-ul) pentru a-si transparentiza activitatea din proprie initiativa sunt Monica Macovei (PDL/PPE) si Ioan Enciu (PSD/S&D). La polul opus, exista o serie de europarlamentari care, desi si-au creat website, nu il folosesc efectiv pentru a-si comunica activitatea parlamentara, precum Sebastian Bodu (PDL/PPE), Traian Ungureanu (PDL/PPE), Ioan Mircea Pascu (PSD/S&D), Rovana Plumb (PSD/S&D), cat si europarlamentari care nu au efectiv un website de europarlamentar: Viorica Dancila (PSD/S&D), Claudiu Tanasescu (PSD/S&D), George Becali (non-afiliat), Corneliu Vadim Tudor (PRM, non-afiliat).

Raportul cuprinde si recomandari pentru fiecare eurodeputat privind felul in care acesta isi poate imbunatati transparenta.

Click aici pentru a vizualiza clasamentul complet privind calitatea informationala a website-urilor.


 
Care sunt cei mai transparenti si mai netransparenti eurodeputati romani ?

In ce priveste prezentarea de informatii privind propria activitate la cerere, cei mai multi (25 din 33) europarlamentarii au dat curs solicitarii Institutului Qvorum de a-si prezenta raportul de activitate, desi nu toti au furnizat informatii complete.

Directorul I.E.D.P.– Qvorum, Doru Frantescu, a subliniat: "Toti europarlamentarii romani trebuie sa inteleaga faptul ca transparenta este fundamentala pentru un ales. Europarlamentarii lucreaza in interesul cetatenilor care i-au delegat sa ii reprezinte la Bruxelles si Strasbourg. Mai mult, europarlamentarii, ca si alesii de la nivel national, isi incaseaza salariile si isi deconteaza cheltuielile din banii contribuabililor, prin urmare cetatenii sunt indreptatiti sa ii traga la raspundere pentru a afla in ce fel le sunt aparate interesele."

In baza analizei combinate a informatiilor prezentate de europarlamentari din proprie initiativa (pe website) si la cerere (in raportul de activitate furnizat), s-a intocmit punctajul privind gradul de transparenta. Astfel, in acest moment europarlamentarii cei mai transparenti cu privire la propria activitate parlamentara sunt Monica Macovei si Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Daciana Sarbu si Ioan Enciu (PSD/S&D), Adina Valean si Renate Weber (PNL/ALDE). La polul opus, europarlamentarii cei mai deficitari la capitolul transparenta sunt Corneliu Vadim Tudor, George Becali, Claudiu Tanasescu, Ioan Mircea Pascu, Traian Ungureanu si Lazlo Tokes.

Click aici pentru a vizualiza clasamentul complet privind transparenta.


 
Care sunt cei mai influenti eurodeputati romani ?

In ultima instanta, s-a urmarit realizarea unui punctaj si in ceea ce priveste gradul de influenta exercitat de fiecare europarlamentar roman in legislativul european. In acordarea calificativelor s-au avut in vedere criterii obiective precum functiile detinute, obtinerea de rapoarte, avize (si gradul de impact al acestora), precum si prezidarea, organizarea sau participarea la reuniuni internationale la nivel inalt.

In mod evident, orice evaluare de acest tip implica o anumita marja de eroare generata de interpretarea ponderii acestor criterii, precum si de potentiala lipsa a unor informatii, in special in ceea ce priveste europarlamentarii deficitari la capitolul transparenta. Cu toate acestea, Institutul Qvorum a considerat oportun un astfel de demers care sa ia in considerare si calitatea activitatilor parlamentare, nu numai cantitatea. In acest fel, se doreste stimularea implicarii eurodeputatilor romani in activitati cu influenta (precum redactarea de rapoarte) si descurajarea excesului de activitati secundare, al caror efect este mai degraba unul propagandistic (precum discursurile lipsite de substanta).

In urma analizei Qvorum, bazata pe studierea documentelor oficiale ale Parlamentului European, datelor disponibile pe portalul www.votewatch.eu si informatiilor furnizate de  cabinetele europarlamentare echipei de cercetare, in perioada iulie 2009 – iulie 2011, cei mai influenti europarlamentari romani s-au dovedit a fi Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Adina Valean (PNL/ALDE), Renate Weber (PNL/ALDE), Rovana Plumb (PSD/S&D), Adriana ticau (PSD/S&D), Monica Macovei (PDL/PPE). La polul opus, europarlamentari care practic nu exercita niciun fel de influenta sunt Corneliu Vadim Tudor si George Becali. Un grad de influenta redus poate fi sesizat la europarlamentari precum Claudiu Tanasescu, Traian Ungureanu sau Viorica Dancila.

I.B.