Parteneriatul Estic a pierdut deja un membru, Belarus, care a decis să renunțe la acest parteneriat cu UE în iunie, după criticile din partea Uniunii Europene cu privire la realegerea controversată a lui Aleksandr Lukașenko, relatează EURACTIV.com.

Ceilalți cinci parteneri – Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan – își vor trimite liderii la Bruxelles pentru a se întâlni cu șefii celor 27 de state membre.

”Momentul acestui summit a fost bine ales, deoarece aceste țări trec printr-o perioadă complicată”, a explicat un înalt oficial european.

Data poate fi corectă, dar diplomații de la Bruxelles se așteaptă la o întâlnire frustrantă.

Pe de o parte, capitalele occidentale sunt dornice să arate un front unit împotriva amenințărilor rusești.

Pe de altă parte, liderii statelor membre știu că nu pot oferi țărilor din Est o cale către aderarea la UE.

Ucraina, Georgia și Moldova – toate având trupe rusești care ocupă regiuni din teritoriile lor – ar dori să adere la Uniunea Europeană, pe care o văd ca un garant al păcii și prosperității.

Dar un ministru european a declarat pentru AFP: ”Nu putem face nimic în acest sens”.

”Fiecare pas al lungului proces de aderare are nevoie de sprijin unanim din partea statelor membre existente, iar candidații vechi din Balcanii de Vest se confruntă deja cu o așteptare incertă”. a declarat ministrul pentru AFP.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit marți seara cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului pentru a ”calma tensiunile” după o recentă reaprindere a conflictului lor istoric.

Un război scurt, dar puternic între acești doi inamici vechi, la sfârșitul anului 2020, a lăsat 6.500 de morți, iar Azerbaidjanul controlează mai mult teritoriu din jurul enclavei disputate  Nagorno-Karabah.

Confruntările la frontieră au reizbucnit luna trecută. Uniunea Europeană a încercat să acționeze ca mediator, dar și Rusia și Turcia sunt foarte influente în regiune.

Înainte de summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenskii se întâlnește cu președintele Emmanuel Macron și cu noul lider al Germaniei, cancelarul Olaf Scholz.

Franța și Germania supraveghează așa-numitul Acord de la Minsk, împreună cu Rusia și Ucraina, pentru a negocia încheierea conflictului izbucnit după ce Moscova a anexat ilegal  Crimeea și și-a desfășurat trupe la granița cu Ucraina.

Capitalele europene sunt îngrijorate de recenta desfășurare de trupe ruse la granița cu Ucraina. UE a avertizat Rusia că se va alătura Marii Britanii și Statelor Unite pentru a impune sancțiuni economice masive în cazul unei invazii.

Săptămâna aceasta, Zelenskii a acuzat Germania că, în mandatul Angelei Merkel, a blocat furnizarea de arme de la aliații NATO către Ucraina, pentru a-i permite acestei țări să se apere.

Georgia, între timp, trece printr-o criză politică, iar economia R. Moldova suferă de pe urma creșterii prețurilor la gaze pe care Bruxelles-ul o consideră orchestrată de Moscova pentru a-și flexibiliza mușchii în regiune.

Două regiuni georgiene — Abhazia și Osetia de Sud — sunt ocupate de forțele ruse, la fel ca și regiunea separatistă moldovenească Transnistria.

”Destabilizarea permanentă a numeroaselor zone din Parteneriatul (Estic) este foarte îngrijorătoare, deoarece amenință pacea în interiorul și în afara regiunii”, a spus ministrul european.

Bruxelles-ul a adoptat o poziție dură față de Moscova în ultimul timp, extinzând diverse regimuri de sancțiuni și amenințând cu un răspuns economic în eventualitatea unei agresiuni asupra Ucrainei.

Liderii UE au denunțat aducerea de către Lukașenko a migranților către granița UE și au acuzat Kremlinul că manipulează prețurile gazelor în scopuri politice.

Dar - după cum recunoaște ministrul citat de AFP - Europa ”contează mai puțin pentru Putin, care caută să aibă de-a face cu americanii doar când vine vorba de arhitectura și stabilitatea Europei”.

Putin vrea să mențină influența Rusiei asupra fostelor republici sovietice aflate acum la granița cu Turcia și cu membrii UE și să le zădărnicească orice speranță de a adera la UE sau NATO.

Europenii resping public ideea unui veto sau a unei sfere de influență a Rusiei, insistând că partenerii estici sunt liberi să-și aleagă propriul viitor și alinierea strategică.

În privat însă, mai mulți diplomați și oficiali guvernamentali europeni admit că nimeni de la Bruxelles nu-și poate imagina aderarea Ucrainei sau Georgiei la UE.

”Procesul de aderare se referă la țările din Balcanii de Vest, nu la cele din Parteneriat”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al șefului UE pentru politică externă, Josep Borrell.

Pentru UE, legăturile cu Kiev, Tbilisi și Chișinău sunt guvernate de acorduri de asociere semnate în 2014, spre deosebire de calea lungă și lentă către aderare urmată de țări precum Serbia și Muntenegru.

”Oferim acestor țări un parteneriat pe măsură. Dăm mai mult țărilor care vor să facă mai mult”, a explicat oficialul european.

Europa va mobiliza un plan de investiții în valoare de 2,3 miliarde de euro, plus alte miliarde din surse private și din afara UE, pentru a reconstrui Parteneriatul Estic.

Dar, fără o cale clară către adevărata aderare, frustrarea și dezamăgirea cresc, marcate de semne de avertizare, precum izbucnirea lui Zelenskii împotriva lui Merkel.

”UE va trebui să-și calibreze cu atenție acțiunile și reacțiile pentru a nu-i lăsa spațiu Rusiei să acționeze”, a avertizat un oficial dintr-un stat membru.