Summitul China-UE. Ce probleme stau la originea tensiunilor dintre Beijing și Bruxelles?
Uniunea Europeană susține că dorește o „relație corectă și echilibrată” cu China, dar disputele comerciale și diplomatice rămân nerezolvate, observă Rachele Luisari în „L'Express” (Franța).
Luni, 21 iulie, Beijingul a confirmat că liderii Uniunii Europene (UE) vor călători în China pentru un summit joi, în cadrul căruia cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de dezacorduri. Printre problemele care afectează relațiile bilaterale se numără tarifele europene asupra produselor chinezești și restricțiile la exporturi, precum și războiul din Ucraina.
Summitul din această săptămână marchează 50 de ani de relații diplomatice dintre China și Comunitatea Europeană - ulterior UE. Ministerul de Externe al Chinei a confirmat luni că președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor călători la Beijing cu această ocazie. Cei doi lideri și-au confirmat, de asemenea, prezența într-un comunicat emis vineri, afirmând că se vor întâlni cu președintele chinez Xi Jinping pentru a discuta „relațiile UE-China și provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina”.
„Acest summit este o oportunitate de a interacționa cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive pe teme care ne privesc și pe unii și pe ceilalți”, a declarat Antonio Costa. „Dorim dialog, o implicare reală și progrese concrete. Ne propunem o relație corectă și echilibrată, de care să beneficieze ambele părți”, a subliniat el. Potrivit comunicatului, se va „discuta mai detaliat despre aspectele comerciale și economice ale relației”.
Deși relațiile sino-europene nu sunt la fel de tensionate ca cele dintre Beijing și Washington, dezacordurile s-au înmulțit în ultimii ani în industriile feroviară, a panourilor solare și a turbinelor eoliene. UE se teme că producția excesivă din China, alimentată de subvenții de stat, va agrava un deficit comercial considerabil și că piața europeană va fi inundată de produse chinezești ieftine, în detrimentul companiilor de pe Bătrânul Continent.
Disputa s-a intensificat în octombrie 2024 odată cu introducerea de către UE a unor tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Aceste suprataxe - ale căror victime se consideră unele companii europene care operează în Regatul Mijlociu - ajung până la 35% pentru mașinile cu baterii fabricate în China, pe lângă cele 10% deja existente. Beijingul a dus această decizie la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în ianuarie 2025, considerând-o „protecționistă”.
China a răspuns, de asemenea, la aceste măsuri prin lansarea unor anchete antidumping care vizau carnea de porc, produsele lactate și băuturile spirtoase pe bază de vin importate din Europa, în special coniacul francez. Marii exportatori, precum Hennessy, Rémy Cointreau și Martell, au scăpat însă de tarifele anunțate de Beijing, care vor fi înlocuite de creșteri de prețuri negociate între părțile implicate.
În așteptarea summitului, liderii europeni au anunțat că încearcă să relaxeze restricțiile privind exporturile de pământuri rare chinezești - esențiale pentru producția de telefoane mobile și mașini electrice - asupra cărora China deține un monopol aproape total. În aprilie, Beijingul le-a solicitat companiilor chineze să obțină o licență înainte de a exporta aceste materiale în orice țară.
O altă problemă nerezolvată este cea a echipamentelor medicale. Pe 20 iunie, Comisia Europeană a anunțat că exclude companiile chineze din achizițiile publice în valoare de peste cinci milioane de euro. Această măsură a fost luată în numele restricțiilor care afectează firmele europene pe piața chineză. Ca răspuns, Beijingul a anunțat măsuri similare de represalii care vizează companiile europene.
Strânsul parteneriat economic și diplomatic dintre China și Rusia este, de asemenea, privit cu suspiciune de multe capitale ale UE, care acuză Beijingul că susține indirect efortul de război rusesc în Ucraina.
Deși China solicită în mod regulat negocieri de pace și respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei, nu a condamnat niciodată Rusia. Dimpotrivă, Beijingul și-a consolidat relațiile cu Moscova de la începutul invaziei rusești din februarie 2022. Marți, 15 iulie, liderul chinez Xi Jinping i-a spus ministrului rus de Externe că cele două țări trebuie să „își consolideze sprijinul reciproc”, pe fondul presiunilor SUA de a pune capăt războiului.
Multe capitale europene acuză gigantul asiatic că oferă Moscovei un sprijin economic crucial pentru efortul său de război. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează bogăția petrolieră a Rusiei, dar și anumite entități chineze. Ministerul Comerțului din China a denunțat luni sancțiunile ca fiind „contrare spiritului de consens stabilit între liderii chinezi și europeni” și care vor avea „un impact negativ grav” asupra relațiilor economice și comerciale sino-europene.
Sursa: Rador Radio România
Comentarii