Construirea de ziduri și garduri la granițele externe Uniunii Europene nu va pune capăt sosirii refugiaților și ar trebui să existe o modalitate prin care aceștia să solicite azil, a declarat premierul Mark Rutte, într-o dezbatere în Parlamentul olandez, dedicată summitului extraordinar de la Bruxelles.

”Oamenii sugerează acum că vom ridica un mare „Zid al Berlinului” în jurul UE. Dar dacă există un gard sau un zid, există întotdeauna porți în el”, a spus Rutte, care se confruntă acasă cu presiuni politice puternice pentru a reduce numărul de refugiați, scrie Dutchnews.nl.

Urmare a creșterii sosirilor ilegale anul trecut, liderii europeni discută azi și mâine despre migrație și gestionarea frontierelor.

Frontex a înregistrat aproximativ 330.000 de sosiri neregulate în UE în 2022, în creștere cu 64% față de 2021.

Ruta Balcanilor de Vest, prin Serbia, a reprezentat aproape jumătate din total și cea mai mare creștere (136% ), urmată de rutele estice (108%) și central-mediteraneean (51%), prin Grecia și Italia.

La summit, liderii UE vor discuta despre consolidarea controalelor la frontierele externe ale UE și creșterea numărului de persoane trimise înapoi acasă. ”Ratele actuale de returnare nu sunt acceptabile”, a precizat într-un comunicat Suedia, care deține președinția rotativă a UE.

Într-un document de luna trecută, Guvernul olandez solicită ca reformele pentru îmbunătățirea procedurilor de azil și pentru împărțirea mai echitabilă a responsabilității pentru refugiați să fie finalizate înainte de sfârșitul anului 2023,.

Accentul ar trebui să se pună pe ”implementarea Regulamentului de la Dublin și pe combaterea migrației secundare neregulate”. Guvernul este îngrijorat de faptul că persoanele care sosesc în Italia sau Grecia solicită protecție în altă parte, în timp ce, conform Acordului de la Dublin, solicitanții de azil ar trebui să solicite statutul de refugiat în prima țară în care intră în UE.

Rutte a avertizat în ianuarie că, fără Acordul de la Dublin, spațiul Schengen ”nu va supraviețui”, deoarece țări precum Germania și Austria au reintrodus de ceva vreme controale la graniță.

Statele mediteraneene cer mai mult sprijin. Italia, în special, a subliniat că ”relocarile obligatorii trebuie să fie centrul oricărui mecanism de solidaritate”.

Haga pledează pentru consolidarea frontierelor externe ale UE ”prin finanțare suplimentară pentru statele membre”, dar nu prea e de acord cu propunerea Austriei, care dorește ca Bruxellesul să aloce două miliarde de euro pentru un gard la frontiera turco-bulgară.

Gestionarea migrației a fost unul dintre motivele pentru care Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în decembrie anul trecut.

România nu e țară de tranzit

Înainte de summit, președintele Klaus Iohannis a reafirmat că România nu este ”sursă de migrație” și nu este ”țară de tranzit”.

”Noi știm să ne protejăm granițele. Însă problema este una europeană și atunci e clar că și noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluții. În acest sens, noi suntem deschiși să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente și, în acest fel, chiar să creăm o bună practică care poate fi preluată și de alte state membre”, a declarat Iohannis.

El a reiterat faptul că nu trebuie confundată migrația cu Schengen.

”Schengen se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european, iar când vorbim despre migrație vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara Uniunii Europene. Deci este cu totul altceva. Ah, că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune și, și din acest motiv, vrem să găsim soluțiile cele mai bune. România niciodată nu este parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte și să contribuim la soluție”.

Centre în afara UE

Un alt punct controversat care va fi abordat e construirea de centre de primire în afara UE pentru examinarea cererilor de azil, o propunere promovată de guvernul danez.

Comisia Europeană ar putea să vină cu propuneri după discuțiile de la summit, iar negocierile să continue la următoarea reuniune din luna martie.