Albania

Analiștii politici se întreabă dacă prim-ministrul Edi Rama, care monopolizează actualitatea internă, își va da acordul pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO sau va urma directivele neosultanului turc Erdogan. Țara nu are o opoziție puternică pentru un stat de drept eficient.

Administrația SUA, prin intermediul ambasadei de la Tirana, continuă să intervină în problemele interne ale Albaniei, concentrându-se pe lupta împotriva corupției, care subminează perspectiva europeană a Tiranei. Demararea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană este principalul obiectiv politic al guvernului, dar un raport recent al Parlamentului European este departe de a fi măgulitor. 

Bosnia si Herțegovina

Criza instituțională din Bosnia se adâncește, iar Regatul Unit a anunțat sancțiuni împotriva liderului sârbo- bosniac Milorad Dodik și a președintelui Željka Cvijanović, în timp ce Germania a suspendat patru proiecte de infrastructură în valoare de 105 milioane de euro. În plus, Germania a suspendat legea cu privire la bunurile imobiliare din Bosnia și Herțegovina. Această mișcare fără precedent ar putea duce la o escaladare suplimentară, deoarece Dodik a anunțat că va ignora Berlinul și legea va fi aplicată.

Președintele sârb Aleksandar Vučić s-a întâlnit cu Dodik la Belgrad, confirmând relațiile cordiale dintre Serbia și comunitatea sârbo-bosniacă, dar s-a întâlnit și cu cancelarul german pe această temă.Bosnia este departe de procesul de aderare la Uniunea Europeană, deoarece țara suferă de corupție, absența statului de drept și a respectării drepturilor omului și, în general, de deficit democratic.

Bulgaria

Invazia rusă în Ucraina ar putea afecta stabilitatea politică în Bulgaria. NATO și SUA fac presiuni asupra Sofiei să sprijine Kievul cu ajutor militar, ceea ce este exclus pentru Partidul Socialist, parte a coaliției de guvernământ. Desigur, războiul din Ucraina afectează securitatea energetică a Bulgariei, care este dependentă 100% de importurile de gaze din Rusia. Trebuie subliniat că în Bulgaria predomină o opinie publică puternică în favoarea Rusiei.

Sofia s-a conformat până acum pe deplin deciziilor Uniunii Europene și ale NATO cu privire la criza din Ucraina. În disputa cu Macedonia de Nord, Sofia acționează între decizia strictă a Consiliului său național și presiunile Uniunii Europene și SUA. Capacitățile operaționale militare ale statului sunt limitate, în special în ceea ce privește forțele sale aeriene.

Croația

În ciuda declarației președintelui croat Zoran Milanovic că țara se va abține de la orice acțiune sau măsuri împotriva Rusiei, țara a rămas loială părții occidentale. Zagrebul a anunțat recent că va expulza 24 de diplomați ruși de la Ambasada Rusiei în Croația. În plus, Zagrebul a anunțat că se va alătura Slovaciei, Republicii Cehe și Ungariei în cadrul unui corp operațional comun. Cu toate acestea, în problema aderării Finlandei și a Suediei la NATO, el a legat problema de interesele părții croate din Bosnia și Herțegovina. Zagrebul urmărește îndeaproape situația politică din Bosnia și în special progresul dialogului dintre comunitatea croato-bosniacă și musulmanii bosniaci. 

Kosovo

Dialogul Belgrad-Pristina a stagnat, din cauza deciziei politice a premierului Albin Kurti de a degrada întregul proces, în ciuda presiunilor din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană și Statele Unite depun eforturi pentru recunoașterea Kosovo de către comunitatea internațională. Kurti nu ezită să critice legea electorală care interzice albanezilor din Serbia de Sud să aleagă reprezentanți în parlament, revendicându-și rolul de lider al albanezilor în Balcani.

Muntenegru și Kosovo consideră proiectul „Balcanii deschiși” drept o amenințare. Cel puțin cinci state membre UE nu recunosc Kosovo din cauza prezenței pe teritoriul lor a unor regiuni potențial separatiste: Spania (Catalunia), România (Transilvania), Slovacia (Sudul Slovaciei), Grecia și Cipru ("Republica Turcă a Ciprului de Nord").

Berlinul și Londra încearcă să suprime opiniile acestora și, în timp ce Franța deține președinția UE, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat un turneu în Balcanii de Vest înainte de summitul din iunie. Acum totul depinde de răbdarea și voința sârbilor de a merge contra vântului.Kosovo are nevoie urgentă de reformă, în special în economie, administrație publică, justiție și democrație. Cu siguranță, îmbunătățirea relațiilor cu Serbia și recunoașterea Kosovo ca stat independent sunt vitale pentru viitorul său, dar aceste lucruri nu se vor realiza fără concesii și compromisuri. 

Moldova

Războiul din Ucraina a favorizat Moldova să-și accelereze drumul către Uniunea Europeană. Țara a beneficiat de decizia politică a Bruxelles-ului privind aderarea Moldovei, Ucrainei și Georgiei, dar negocierile de aderare vor fi dificile pentru aceasta. Integrarea euro-atlantică va escalada tensiunile cu Rusia. Reamintim că trupele rusești sunt staționate în Transnistria și cresc riscul implicării teritoriului Moldovei în război.

Pentru a face față acestei amenințări rusești, guvernul moldovean încearcă să impună o stare de urgență pe teritoriul său, dar trebuie să avem în vedere că pe teritoriul său există o comunitate pro-rusă semnificativă, care reacționează la atitudinea pro-occidentală a guvernului.Teritoriul Moldovei este de o importanță strategică vitală pentru Rusia și NATO, iar Transnistria ar putea fi un factor de destabilizare.

Guvernul va trebui să accelereze reformele economice, administrative și de aplicare a statului de drept pentru a lupta împotriva corupției, pentru a dezvolta transparența și credibilitatea în administrația publică și pentru a întări statul de drept. Politica socială ar trebui să fie o prioritate pentru stat, întrucât societatea moldovenească suferă de sărăcie din cauza lipsei unei politici sociale.

Muntenegru

Instabilitatea politică persistă în Muntenegru, dar în cele din urmă aproape că s-a ajuns la un acord de guvern minoritar, fiind pe punctul de a se forma și a primi votul de încredere. Coaliția care se va crea va trebui să ia decizii serioase și vitale, precum problema proiectului „Balcanii deschiși” și relațiile cu Biserica Sârbă. Trebuie subliniat faptul că noul guvern va avea o atitudine și o orientare pro-occidentală, întrucât pare să aibă aprobarea atât a Uniunii Europene, cât și a Statelor Unite, care doresc să neutralizeze problema spinoasă a fostului guvern pro-rus al lui Zdravko Krivokapić.

Țara are nevoie de reforme serioase în domeniul justiției și al statului de drept pentru a lupta împotriva corupției și a spălării banilor și pentru a aduce transparență și a crea instituții democratice pentru a moderniza țara conform standardelor europene.

Macedonia de Nord

Normalizarea relațiilor dintre Bulgaria și Macedonia de Nord este de așteptat să deblocheze negocierile de aderare a țării la Uniunea Europeană, care au fost înghețate de dreptul de veto al Bulgariei, care a invocat motive istorice, de identitate și culturale între cele două țări. Skopje speră să înduplece obiecțiile Bulgariei și să înceapă discuțiile de aderare înainte ca președinția franceză a Uniunii Europene să se încheie în iunie. Skopje a expulzat șase diplomați ruși de la Ambasada Rusiei în Macedonia de Nord. Corupția, crima organizată, justiția inexistentă și absența statului de drept continuă să domnească în această mică țară balcanică.

România

România este o fortăreață avansată a NATO pe flancul său estic, învecinându-se cu Ucraina, iar alianța a dislocat acolo trupe și armament. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că, dacă Ucraina va cădea, România va fi atacată de Rusia, se estimează că Moscova va evita o confruntare armată cu un stat membru al NATO și al Uniunii Europene. Oricum Forțele Armate Române sunt expuse unui atac inamic, forța sa aeriană fiind formată în principal din 17 avioane F-16 A/B. Bucureștiul a anunțat că va cumpăra 32 de avioane F-16 norvegiene pentru a-și consolida forțele aeriene. 

Serbia

Câștigătorul alegerilor din 3 aprilie 2022, Aleksandar Vučić, își formează guvernul și există zvonuri de presiuni pentru eliminarea unor persoane din consiliul de miniștri. Serbia merge pe sârmă între Occident și Rusia în ceea ce privește războiul din Ucraina.Între timp, sosirea din China a sistemelor antiaeriene FK-3 (sau HQ-22) a dezamăgit NATO și Uniunea Europeană. Oficiali americani au avertizat că cumpărarea de sisteme de arme din China sau Rusia ar putea pune în pericol parcursul țării către Uniunea Europeană. Analiștii spun că există temeri că atitudinea Serbiei ar putea amenința pacea și securitatea în Balcani.

Există zvonuri că Moscova încurajează Serbia să atace Kosovo, deschizând un nou front în Balcani.Vučić s-a întâlnit cu liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, pentru a-și exprima sprijinul față de comunitatea sârbo-bosniacă, dar s-a întâlnit și cu înaltul reprezentant pentru Bosnia, Christian Schmidt, ridicând îndoieli cu privire la poziția Serbiei.Este adevărat că președintele sârb îi sprijină pe sârbii bosniaci, dar în comunitatea occidentală el pare că încearcă să rezolve divergențele și să mențină pacea și securitatea în țara vecină. Conjunctura internațională favorizează Serbia, întrucât Occidentul are grijă să o țină departe de Moscova.

Corupția, crima organizată și libertatea presei sunt provocări cheie pentru țară. Serbia lucrează pentru a îmbunătăți capacitățile forțelor sale armate, despre care spune că sunt scutul de protecție al statului, și urmărește un program ambițios de înarmare cu achiziții din Rusia și China.

Sursa: RADOR